24 ianuarie 2009

Fara pungi de plastic

Acum citeva zile am descoperit si m-am alaturat pe Facebook unei cauze - "Drop the plastic bag!". Mai precis am decis sa militez impotriva folosirii pungilor de polietilena, sau de plastic, cum suntem cu totii obisnuiti sa le spunem. Mi s-a parut o cauza nobila, si care poate fi usor pusa in practica, mai ales in noile conditii in care in Romania s-a instituit o taxa pe aceste pungi, astfel incit daca le vrei, trebuie sa platesti.

Este relativ simplu. Tot ceea ce ai de facut este:
  • sa reduci sau sa renunti de tot la folosirea pungilor de plastic
  • sa cari in mina sau in brate daca cumperi doar citeva produse si le transporti pe o distanta mica
  • sa spui simplu "Nu, multumesc" atunci cind iti este oferita o punga
  • sa-i spui vinzatorului de fiecare data sa nu dea pungi de plastic decit atunci cind ii sunt cerute
  • sa vii mereu cu sacosa ta proprie, de hirtie sau din material textil, care pot fi refolosite
  • sa refolosesti sau sa reciclezi, sa nu lasi pungile sa ajunga la groapa de gunoi
  • sa incepi sa iti convingi intii familia si prietenii, apoi chiar si strainii sa aiba o pozitie similara

De ce ? Pentru ca:

  • desi aparute cu acum doar 25 de ani, pungile de plastic au devenit nelipsite din viata fiecaruia, creindu-se o dependenta, astfel incit in lume se folosesc aproape 1 milion de pungi pe minut
  • datele emise de Agentia Protectiei Mediului din SUA (USEPA) in 2003 aratau ca in intreaga lume se foloseau cca 1.000 de miliarde de pungi de plastic
  • din pungile de plastic consumate in lume, doar 1% se recicleaza, deoarece producerea unei tone de pungi de plastic costa cca 32$, in timp ce procesarea si reciclarea aceleiasi cantitati costa cca 4.000$, deci de peste 100 de ori mai mult
  • de cele mai multe ori, folosim o punga de plastic in medie 20 de minute, pina la masina sau pina acasa, pentru ca apoi sa o aruncam. Insa fiecare punga de plastic necesita intre 40 si 1.000 de ani pentru a se descompune
  • pungile de plastic nu sunt biodegradabile, iar plasticul are la baza petrolul, care este o resursa neregenerabila
  • in timpul arderii, pungile de plastic emit gaze toxice, iar degradarea lor naturala implica transformarea in petro-polimeri, mai mici si mult mai toxici
  • pungile de plastic care ajung in natura ajung de multe ori sa fie inghitite de animale, raminind in stomacul acestora si putind provoca moartea acestora; ajunse in ocean, aceste pungi devin capcane pentru animalele marine, care se prind in ele. Dupa descompunerea animalelor, plasticul este reintrodus in mediu. Pungile de plastic sunt responsabile pentru moartea a 100.000 de pasari, balene, pescarusi, testoase si alte animale marine in fiecare an
  • pungi de plastic au fost gasite plutind la nord ce Cercul Arctic, linga Spitzbergen, si la sud de insulele Falkland
  • fiecare punga ecologica folosita are potentialul de elimina in medie utilizarea a cca 1.000 de pungi de plastic, pe durata folosirii ei
  • pungile de plastic aduse de vint sunt un fenoment atit de des intilnit in Africa, incit aici s-a nascut o adevarata industrie de "recoltat' aceste pungi, folosite apoi la confectionarea de palarii sau genti
  • pungile de plastic infunda canalizarile si blocheaza curgerea apei (ele fiind considerate o cauza majora a inundatiilor din Bangladesh din 1988 si 1998)
  • in Romania la ora actuala pungile de plastic umplu gropile de gunoi, stau aruncate pe strada sau in parcuri, sau plutesc pe cursurile riurilor

Ma supara abundenta de pungi de plastic si iresponsabilitatea cu care ele sunt aruncate oriunde, de regula nu la cosul de gunoi. Plasticul este unul din materialele cele mai importante ale lumii civilizate, si totodata cel mai poluant material, prin faptul ca nu se descompune si persista pentru sute de ani. La magazinul de cartier, la supermarket sau la hipermarket orice lucru, mai ales alimente, se pune intr-o punga de unica folosinta, un fel de rau necesar pe care il accepti ca sa iti transporti cumparaturile. Problema e ca oriunde e un spatiu verde, e plin de astfel de pungi, ca sa nu mai zic de miile de peturi din plastic care decoreaza trist periferiile oraselor pe kilometri patrati, purtate de vint în lacuri si ape. Nimic nu e parca mai trist ca fiind la munte, sa gasesti in padure si in riurile de munte gramezi de bidoane si pungi incilcite pe malurile apei, sau animale sufocate in astfel de pungi.

La nivel mondial, exista la ora actuala 4 potentiale masuri de descurajare a folosirii acestor tipuri de ambalaje:

  • prima masura are in vedere simple campanii de constientizare a consumatorilor asupra efectelor negative a pungilor de plastic asupra mediului inconjurator, din pacate cu rezultate modeste
  • a doua masura se refera la suprataxarea pungilor de plastic - in Irlanda (prima tara care a introdus suprataxarea) in 2002 a dus la o scadere a consumului de pungi cu 90% pe an, de la 1,2 miliarde pungi la 230 milioane pe an.
  • a treia masura prevede interzicerea definitiva a lor - solutie aplicate in Bangladesh, China si India - folosirea unei pungi de plastic in Delhi, India, poate insemna un sejur de 5 ani la inchisoare. Israel, Canada, Botswana, Kenya, Tanzania, Africa de Sud, Taiwan si Singapore au interzis sau se pregatesc sa interzica pungile de plastic, iar in martie 2007, San Francisco a devenit primul oras din SUA care le-a interzis.
  • a patra masura are in vedere realizarea unui acord voluntar intre autoritatea de mediu si marii retaileri
Si daca in alte tari deja s-a interzis folosirea pungilor de plastic, primii pasi s-au facut si la noi. In Romania, anual se foloseau cinci miliarde de pungi de plastic nedegradabile si care nu erau nici recilcate. Ministerul Mediului a pus piciorul in prag, si de la 1 ianuarie a instituit o taxa, astel ca pentru orice punga de plastic se percepe o taxa de minimum 20 de bani. Pungile din plastic au fost inlocuite cu pungi biodegradabile, pungi din hartie, din material textil refolosibil, polipropilena reciclabila si pungile reutilizabile natural. Si cum romanul e roman, cind vine vorba sa plateasca, el devine brusc chibzuit, si mai ales ecologist. Deja am vazut in hipermarketuri majoritatea umbla cu caruciorul plin, si fara nici o punga. Mai sunt si cei care folosesc pungile textile, iar in 3 astfel de pungi intra cam cit puneai inainte in 10 pungi de plastic. Si imi amintesc cum romanii luau cite 20-30 de pungi, sa fie, chiar daca ceea ce cumparau le incapea, bine merci, in 5 pungi. Dar sa fie, ca sunt gratis, si nu stii cind ai nevoie. Si nu aveau nevoie, si le aruncau cind ajungeau acasa. Ca doar mergeau si saptamina urmatoare la Carrefour sau la Cora, si mai luau inca 20. Iar acum, cind punga e pe bani, chiar daca sunt intrebati daca vor pungi, brusc spiritul lor ecologist nascut peste noapte ii face sa refuze. Ca doar n-o sa dea 0.2*20 = 4 RON numai pe pungi. Pai cu banii astia mai cumpara un pet de 2.5 litri de bere. Pe care o sa-l arunce in fata blocului dupa ce il beau. Ca doar sunt ecologisti.
Daca folosim o punga din material textil, putem economisi in medie 6 pungi de plastic pe saptamina, ceea ce inseamna 25 de pungi pe luna, sau 300 de pungi pe an. Sau 23.000 de pungi pe durata medie de viata a fiecaruia dintre noi. Daca macar 20% dintre noi (deci unul din fiecare 5 romani) am face asa, am economisi 101.200.000.000 pungi in cursul vietii.

Ce facem cu sticlele de plastic si ambalajele nereciclabile care ajung, intr-un caz fericit, la groapa de gunoi, iar intr-un caz obisnuit, la marginea padurii sau pe malul lacului? Si acestea au nevoie de sute de ani pentru a se degrada. Reprezentantul unei federatii sindicale a agricultorilor din Suedia, vizitind Romania, a constatat mai mult socat decit ironic: "Calatorind prin Romania mi-am dat seama in sfirsit unde se produc sticlele de plastic pentru imbuteliat, pentru ca se pare ca acestea cresc pe cimpurile de aici, iar anul acesta aveti o productie foarte buna". Desi de la Revolutie incoace au fost alocate sume foarte mari pentru mediu, iar afacerile cu gunoaie merg foarte bine, ambalajele PET au ramas o problema si pentru civilizatia oraselor, si pentru calitatea mediului. PET este prescurtarea pentru tereftalat de polietilena, adica o rasina si o forma de poliester, obtinut din titei. PET este un material foarte greu biodegradabil, respectiv nu poate fi distrus de bacterii - rezista si 700-800 de ani daca este ingropat in pamint.
De ce nu facem si noi cum fac nemtii? Fiecare sticla, fie ea de sticla sau de plastic, sa coste, iar noi sa platim in plus pentru fiecare asemenea sticla, urmind sa recuperam banii daca predam sticla goala la super/hipermarket sau pe unde vor fi instalate masini automate de colectat ambalaje. Daca ar fi si la noi 1 RON un pet de 2 litri, nu o sa le mai vedem aruncate pe nicaieri, prin paduri, prin parcuri, pe strazi, pe lacuri sau pe riuri, ci dimpotriva se vor bate unii daca vor vedea asa ceva pe jos, sa o adune si sa mearga cu ea la automat sa isi ia banii pe ea. Am inteles ca ar exista si la noi o initiativa legislativa pe aceasta tema, a deputatului PSD Iulian Iancu, dar ma voi mai informa pe tema asta.
Pina atunci, renuntati la pungile de plastic. Nu e atit de greu sa ne descurcam fara ele !

2 comentarii:

Anonim spunea...

Mda, bine ar fi sa fie luate masuri concrete.. dar nu stiu de ce, sunt foarte scceptica cand vine vorba de romani :(

Boby spunea...

Asta cu pungile e pe calea cea buna.
Cea cu peturile, inca e in fasa...
Poate totusi...