Se afișează postările cu eticheta matei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta matei. Afișați toate postările

18 februarie 2009

Vesti bune

Nu stiu daca il mai tineti minte pe Matei. Pe scurt, povestea era urmatoarea. Matei, in virsta de 2 ani si citeva luni, pe vremea aceea, ruda unei prietene de ale mele, fusese diagnosticat cu metastaza la coloana vertebrala, urmind sa suporte o interventie chirurgicala la Paris, dar foarte costisitoare. Eu m-am implicat in aceasta sa-i zic campanie, am donat niste bani, am facut lobby, mi-am convins colegi, prieteni sau clienti sa doneze si ei, am facut public cazul, am incercat sa fac cit mai multa lume sa afle de drama lui Matei si sa incerce sa-l ajute. Povestea, mai pe larg, o puteti gasi pe blog, aici. Doi parinti au trait cosmarul de a-si vedea baietelul amenintat de o boala cumplita - cancer si au luptat pentru sansa lui cu puteri supraomenesti. Noi, cei din jur, care am auzit povestea si nu am stat cu miinile in sin, i-am daruit lui Matei 300.000 de euro, banii de care avea nevoie pentru tratamentul salvator, in Franta.

Astazi am primit un email de la prietena cu pricina, matusa lui Matei, in care imi spunea ca Matei s-a intors simbata in tara, sanatos, datorita ajutorului dat de toate acele suflete mari care au fost dispuse sa contribuie intr-un fel sau altul, si ca eforturile, gindurile bune si rugaciunile nu au fost zadarnice. Dupa un an cumplit, in care Matei a luptat clipa de clipa cu boala necrutatoare, Matei a reusit sa invinga. Parintii impreuna cu el s-au intors in tara si sunt mai fericiti ca niciodata. Baietelul a învins destinul! Mi-a multumit inca o data pentru sprijin, iar eu, la rindul meu, va multumesc tuturor celor care ati dat o mina de ajutor, intr-un fel sau altul.

Cealalta poveste trista despre care am scris pe blog era cea a lui Cosmin. Cosmin implinise un an. De doua luni, era chinuit de cancer. O tumora ca o caracatita se intindea spre organele lui vitale. In spitalele din România il astepta o lupta crincena, cu sanse mici. Din nou, era nevoie de bani, si era nevoie de o operatie in strainatate. Povestea lui Cosmin o gasiti pe blogul meu aici.
Ca si in celalalt caz, m-am implicat si eu, am contribuit, am facut lobby, am facut cunoscut cazul, am convins oameni sa il ajute. Dar implicarea mea a fost o picatura intr-un ocean fata de a altora. Amicul VD s-a implicat in mod deosebit in a-l ajuta pe Bubu. I-a daruit un site in care ii facea cunoscuta povestea: http://www.cosmingologan.ro/, a contribuit cu o suma considerabila, a fost alaturi de parintii lui Bubu in toate demersurile lor, a batut de destule ori drumul Bucuresti-Paris-Bucuresti, pentru a afla exact ce sanse de supravietuire si ce tratament i se prescrie, pentru a fi alaturi de el la operatie. Matei si Cosmin au fost colegi la spitalul din Paris.
Vestea minunata a venit inainte de Craciun, ca un cadou pentru un copil atit de luptator la o virsta atit de frageda si pentru niste parinti atit de greu incercati. Ziua de 17 decembrie 2008 a fost prima zi de analize pentru Cosmin (Bubu). Si a fost si ultima. Medicii francezi au purtat rolul de Mos Craciun si au adus numai vesti bune. Bubu se simtea foarte bine si a scapat de chimioterapie si de operatie. Corpul lui a luptat cu boala si, la aproape 7 luni de cind s-a declansat, in urma analizelor, medicii au constatat ca nu mai este necesara o interventie chirurgicala. Toti cei 16 medici francezi care au vazut dosarul lui Bubu sunt surprinsi, sunt uimiti de forta si de dorinta lui Bubu de a trai.
Cosmin a fost diagnosticat cu cancer la 10 luni. Dupa mai multe teste, medicii francezi au confirmat diagnosticul si au precizat ca dupa operatiile din Romania au ramas urme ale cancerului in organism. Acestea se pot sau nu reactiva oricand in urmatorii cinci ani (Cosmin va fi declarat vindecat numai dupa cinci ani de neactivare a cancerului).
Pe baza unor cazuri similare, medicii francezi au decis ca cea mai buna abordare este aceea de a lasa organismul copilului sa lupte cu boala, dar cu o supraveghere periodica stricta, pentru ca o reactivare a tesuturilor canceroase este extrema de periculoasa.
In urmatorii 5 ani, Cosmin va merge din 3 in 3 luni la teste in Franta pentru urmarirea evolutiei bolii, medicii urmand sa intervina imediat in situatia reactivarii cancerului… sa speram ca totusi nu va fi cazul…
Parintii le multumesc tuturor celor care au depus bani din putinul pe care il aveau si care au facut posibil ca Bubu sa fie bine.

Eu le multumesc din suflet tuturor oamenilor cu suflet mare, care i-au ajutat, i-au sustinut si i-au sustinut pe cei doi prichindei si pe parintii lor. Iar tuturor celorlalti parinti care trec prin incercari asemanatoare, le spun sa spere si sa creada in Dumnezeu si in sansa lor.
Doua familii tinere, doi copii, doua tragedii. Doua povesti lungi, cu incercari multe, dar in care solidaritatea si dorinta de ajutorare a unor suflete mari au facut posibila stringerea de fonduri si au lasat sperantele sa traiasca. Iar cineva, acolo sus, a hotarit ca atit Matei, cit si Cosmin, au o viata inaintea lor pe care sa o traiasca, sa isi faca fericiti parintii, si au transformat tragediile in niste povesti despre suflete mari, despre speranta. Vestile bune au inceput sa curga, intii pentru Matei, apoi pentru Cosmin. Iar povestile au capatat sau in curs de a capata happy-end.

Ce poate fi mai frumos, ce te poate multumi mai mult, ca parinte, decit sa te poti gindi, in sfirsit, dupa atita suferinta, la viitorul copilului tau?

25 septembrie 2008

Cosmin are nevoie de ajutor in lupta cu cancerul



Auzim de multe ori despre intimplari triste si despre necazuri intimplate unora sau altora, din jurul nostru, din jurul celor pe care ii cunoastem sau unor necunoscuti. De multe ori poate am dori sa ajutam, poate am vrea sa ne implicam si noi pentru a alina suferinta unora, a ajuta intr-un fel sau altul. De multe ori insa ne impiedicam de comoditate, de lene sau de lipsa de motivatie. Am aflat de la un prieten o poveste trista, povestea lui Cosmin Gologan, zis Bubu.

Cosmin a implinit in urma cu citeva zile un an. De doua luni, este chinuit de cancer. O tumora ca o caracatita se intinde spre organele lui vitale. In spitalele din România il asteapta o lupta crincena, cu sanse mici. In Austria, la cea mai renumita clinica de oncologie, speranta este aproape dubla. Parintii isi vind toata agoniseala, dar banii nu le ajung. Tratamentul micutului costa 200.000 de euro.

Este o minune de copil. Numai cei care au primit in dar un pui dupa multe rugi si suferinte pot intelege o asemenea minune. “Este raspunsul la tot ce ne-am dorit, marturiseste tatal. Sotia a facut tratament aproape un an pentru a-l avea. Este un copil asteptat, lumina vietii noastre”. Opt luni de intensa fericire s-au sfarimat brusc, sub greutatea unui singur cuvint: cancer. Cosmin a fost diagnosticat in urma cu doua luni cu neuroblastom. O tumora i-a infasurat coloana si ii ameninta plaminii si rinichii. De doua luni, Cosmin si parintii lui lupta cu moartea. Copilul are sanse sa traiasca, dar intre el si viata se afla o mare suma de bani: 200.000 de euro. Atit costa interventiile chirurgicale si tratamentul la Clinica “Sfinta Ana” din Viena, cea mai renumita in oncologie pediatrica.

Citostatice de la 8 luni

Cosmarul a inceput acum doua luni. Intr-o zi de luni, parintii l-au asezat in premergator, gata pentru cursele prin apartament. Numai ca baietelul a ramas pironit. “Ne-am speriat cind am vazut ca nu misca. Am crezut ca-i obosit. L-am pus in patut. A doua zi, povestea s-a repetat. L-am dus la spital, in Bacau. Nu i s-a pus un diagnostic. Am plecat la Bucuresti, la Spitalul Bagdasar-Arseni. Ni s-a spus, foarte repede, ca are o tumora”. La RMN s-a vazut ca are o tumora intre vertebrele gitului. A fost operat, dar i s-a extirpat doar partial tumora. Atunci s-a descoperit ca aceasta avea radacini. Un organism strain crestea in corpul micutului, in spatele unuia din plamini si isi intindea tentaculele lacome sa-i inghita organele vitale. Au urmat doua saptamini de citostatice, un tratament greu de suportat chiar si pentru un adult. La a doua operatie, la Spitalul “Marie Curie”, a fost extirpata tumora mare, dar ramificatiile au ramas intre coaste si pe coloana. “Daca ii cuprinde plaminii sau rinichii nu mai are nicio sansa. Urmeaza sa faca alte cure de citostatice si alte operatii. Medicii nu ne dau nicio garantie.”

„Mami, eu mor?“

Tatiana Gologan, mama lui Cosmin, nu se dezlipeste de patutul lui. Tatal doarme in masina, in fata spitalului. “Facem tot ce se poate pentru a-l hrani bine, sa reziste la tratament. Am face orice sa-l salvam. Vom vinde tot ce avem, dar tot nu ne ajung banii. Daca in România are 40% sanse de supravietuire, in Austria acestea cresc la 70%. Am cunoscut o familie care a reusit sa-si salveze copilul. Fetita, cu exact acelasi diagnostic, a fost operata in Austria. S-a vindecat. Tot acolo a fost salvata si fetita Lianei Stanciu.” Speranta a renascut, desi in urma cu citeva zile, sub ochii lor s-a stins un copilas suferind de boala lui Cosmin. Avea putin peste doi ani si intreba: «Mami, eu mor?». Cosmin lupta uimitor cu boala. Se reface foarte repede dupa operatii. Nu stie, dar vrea din toate puterile sa traiasca. Are, insa, nevoie de ajutor. Fiecare dintre noi ii poate darui un minut de viata. Ne costa atit de putin!

Prietenul meu s-a implicat in mod deosebit in a-l ajuta pe Bubu. I-a facut un site: www.cosmingologan.ro, a contribuit cu o suma considerabila, a fost alaturi de parintii lui Bubu in toate demersurile lor, iar acum se afla cu ei la Paris, pentru a afla exact ce sanse de supravietuire si ce tratament i se prescrie. In Romania Cosmin nu are nici o sansa, asa ca pentru el e vital sa ramina la tratament in Franta. Iar el este acolo, alaturi de parintii lui, pentru a-i ajuta sa se descurce mai usor.

Tatal: Cristi Gologan – 30 ani – sofer la SC TRANSPORT BISTRITA SA (0234-576.498, 0234-576.850). Cristi si-a impartit viata intre Bacau si Bucuresti. La Bacau cauta sprijin financiar pentru salvarea lui Cosmin, la Bucuresti dormea in masina in fata Spitalului Budimex si statea alaturi de sotie si copil.
Mama: Tatiana Gologan – 26 ani – jurist SC LOGISTIC INVEST SRL (0234-206.081, 0234-516.516). De aproape 3 luni s-a internat in spital impreuna cu Cosmin, sufera alaturi de copil si o chinuie gandul ca lipsa celor 200.000 euro o va impiedica sa-i ofere Cosmin cele mai bune sanse de vindecare.

Pe 22 septembrie 2008 Cosmin a inceput analizele la Institutul Gustave Roussy din Paris. Pina vineri este programat la mai multe teste. Inainte de a decide asupra tratamentului, medicii francezi au nevoie sa cunoasca cu exactitate starea actuala a bolii.
Bubu va finaliza vineri analizele, iar medicii francezi isi vor prezenta concluziile Astazi lui Cosmin i se va lua singe si i se va injecta o substanta de contrast necesara pentru scientografia programata vineri. Cel mai probabil, imediat dupa scientografie, Cristi si Tatiana vor fi convocati la o intilnire cu medicii de la Institulul Gustave Roussy pentru a li se comunica rezultatul analizelor si tratamentul de trebuie urmat. De saptamina viitoare, viitorul lui Cosmin va depinde exclusiv de rapiditatea cu care parintii vor strange banii necesari. Cristi si Tatiana urmaresc zilnic cu infrigurare sumele care intra in contul pentru Cosmin si va multumesc tuturor celor care ii sustineti moral si financiar. “Acum 2 saptamani nu indrazneam sa cred ca vom stringe suma necesara, acum am inceput sa sper”, spune Tatiana. Cristi este alaturi de copil la Paris: “Saptamina viitoare o sa ma intorc in Romania si o sa merg din firma in firma, o sa ii resun toti prietenii si pe cei care mi-au promis ajutor financiar dar pe care nu ii regasesc pe extrasul bancar, o sa cersesc, fac tot ce este necesar pentru salvarea lui Bubu”

Parintii se ocupa cu ingrijirea copilului. Noi ii putem ajuta cu bani. Orice suma de bani il aduce pe Cosmin mai aproape de viata:
RO19 BRDE 040S V331 8494 0400 pentru RON
RO49 BRDE 040S V331 8531 0400 pentru EUR
conturi deschise la BRD Bacau suc. Alecu Russo pe numele Gologan Ionela-Tatiana, CNP 2810203151941
Acest micut nu ne cere un banut, el ne daruieste Imparatia Cerurilor. Prin fapta buna care o facem donind si noi cite putin, ii dam prilejul lui Dumnezeu sa ne ierte pentru greselile noastre, pentru indurarea si ajutorul pe care il dam acestui micut. Uitati-va la copiii vostri si bucurati-va ca sunt acolo, acasa, cu voi, sanatosi.Si ganditi-va la parintii lui Cosmin: le putem reda aceasta bucurie! Copiii nostri nu s-ar supara daca, in loc sa le cumparam o hainuta de fitze sau o jucarie scumpa care sa zaca prafuita intr-un colt, am dona banii respectivi pentru Cosmin. Ochii lui mari de Bubu mic va implora sa-i intindeti o mina. Sau chiar pe amindoua. Peste ani sau chiar miine, Dumnezeu, soarta, Ingerasul lui Cosmin, va vor inapoia insutit leul pe care il oferiti sansei lui de a se bucura de prima zi de scoala, de prima iubita ori de... bastonul de maresal al unei batrineti cistigate prin atita suferinta! Oferiti o bucatica din viata voastra unui inger! Veti fi ocrotiti de aceasta fapta buna, intreaga viata!!!
Pina joi, se strinsesera 84.124 EUR din cei 200.000 EUR necesari.
Daca puteti da si voi o mina de ajutor, va rog, nu ezitati, indiferent cit de mica este contributia, mic cu mic se face mare, impreuna suntem atit de multi, nu conteaza cu cit jutam iar acest copil are dreptul la o viata frumoasa ! Ma gindesc doar ca oricare dintre noi ar putea avea un cunoscut cu o problema asemanatoare sau ca ceea ce am depus eu acolo, poate putin, pentru Cosmin, va putea face diferenta pentru ca vor mai exista si altii care o vor mai face, iar impreuna vom reusi sa-l ajutam, asa cum l-am ajutat si pe Matei in primavara. Matei si Cosmin sunt acum colegi la spitalul din Paris, iar Matei e pe drumul cel bun. Haideti sa incercam sa il aducem si pe Cosmin pe drumul cel bun.

19 martie 2008

Hai sa-l ajutam pe Matei !


Auzim de multe ori despre intimplari triste si despre necazuri intimplate unora sau altora, din jurul nostru, din jurul celor pe care ii cunoastem sau unor necunoscuti. De multe ori poate am dori sa ajutam, poate am vrea sa ne implicam si noi pentru a alina suferinta unora, a ajuta intr-un fel sau altul. De multe ori insa ne impiedicam de comoditate, de lene sau de lipsa de motivatie. Toti am primit e-mailuri in care cineva ne cere disperat singe grupa AB si eram rugati sa ajutam sau macar sa dam mai departe. Toti am primit mailuri prin care eram rugati sa trimitem mai departe cazul unei fetite din Polonia care nu stiu ce patise si pentru fiecare adresa de e-mail la care ajungea povestea, automat aol.com sau microsoft trimitea 30 de centi in contul respectiv. Cum iti poti da seama care din mesajele respective sunt adevarate si care spam-uri care nu urmaresc decit adunarea unui numar cit mai mare de adrese de e-mail pentru a trimite noi si noi spamuri. Sau, mai rau, care dintre cazurile prezentate sunt adevarate si care sunt doar escrocherii menite sa sensibilizeze pe cite unii ? Din aceste motive, am fost usor reticent cind primeam e-mailuri de acest gen.

Ieri am primit de la o prietena, pe numele ei Anca, un e-mail. L-am citit si in timp ce ma pregateam sa il dau mai departe, am constatat ca imi era adresat mie si ca cea care imi cerea ajutorul era chiar ea, si era vorba despre nepotul ei. Nu era un mesaj venit pe cine stie ce filiera si ajuns la mine la a saptea mina, ci era un strigat de ajutor de la o persoana pe care o cunosteam. Mesajul suna asa:

Dragul meu,
Apelez la tine intr-o problema personala foarte importanta. Nepotul meu Nicorici Matei Dragos in varsta de 2 ani si 9 luni a fost diagnosticat cu metastaza la coloana vertebrala (neuroblastom stadiul 4), interventia chirurgicala ce se va incerca la Paris (transplant de maduva) fiind foarte costisitoare. Daca poti contribui, sau cunosti persoane ori fundatii ce pot ajuta la incercarea de a-l salva, pot depune sume in conturile de mai jos.
BRD Bucuresti Agentia Gorjului
Titular cont Nicorici Cezar Cristian
Cont EURO:
RO36BRDE410SV06575694100
Cont RON: RO62BRDE410SV06576144100
De asemenea, daca poti sa trimiti mail-ul si altora care crezi ca ar putea ajuta…te rog mult.
Iti multumesc din suflet!
Anca

Mi-am dat seama ca este o chestie cit se poate de reala si de trista si m-a sensibilizat foarte mult. M-am hotarit sa fac tot posibilul sa o pot ajuta pe Anca si pe nepotelul ei de numai 2 anisori. Am popularizat povestea lor, am incercat sa conving cit mai multa lume sa ajute, am donat si eu personal o suma. Nu mica mi-a fost bucuria cind am constatat ca un prieten de-al meu a donat 4.000 RON. Un alt coleg inca 300 RON. Probabil au mai fost si altii, dar nu am de unde sti exact cine si cit a contribuit. Matei are nevoie de circa 130.000 EUR pentru a fi operat. Stiu ca pare o suma mare, dar suntem multi, si impreuna am putea sa-i dam o sansa la viata. Citeva zeci sau chiar sute de RON in plus sau in minus pentru unii dintre noi nu conteaza atit de mult, dar un gest marunt venit din mai multe parti poate salva o viata.

Ce se intimpla atunci cind o mama afla ca unicul ei motiv de a trai, copilul sau, are cancer? Ce simt niste parinti atunci cind ingerul primit de Sus traieste clipe cumplite la numai 2 ani de viata? Ce vina are acest copil si cit de mari sunt pacatele lui fata de ale noastre, oameni in toata firea, si care am apucat sa gresim de destule ori in viata? Cit de drept este un destin care pune un suflet atit de fraged in fata unor asemenea incercari? Prea putini dintre noi putem afla raspunsul la aceste intrebari...

Matei s-a nascut pe 13 iunie 2005, atunci cand parintii Luminita si Cezar isi doreau cu ardoare acest “DAR AL LUI DUMNEZEU” (pentru ca in traducere, Matei inseamna darul divin).
In urma cu 2 saptamani, lui Matei, un copil fericit si zglobiu, i se face rau. Este dus de catre parinti la Spitalul Judetean Constanta. La o prima investigatie se presupune ca starea lui este cauzata de medicatia contra parazitilor intestinali, administrata anterior. Dupa o saptamina de internare la Constanta si fara nici un diagnostic, parintii lui Matei se hotarasc sa plece la Spitalul Marie Currie din Capitala. Medicii de aici stabilesc si diagnosticul: NEUROBLASTOM TORACIC CU METASTAZE OSOASE! Socul este mult prea mare pentru parintii micutului: in traducere, aceasta sintagma medicala inseamna o TUMOARE LA NIVELUL CUTIEI TORACICE.
Parintii refuza sa accepte cruda sentinta. Vor si o opinie din strainatate. Aleg Franta. Au aflat ca acolo este cel mai bun spital specializat pe aceasta problema medicala. Astfel, contacteaza Institutul “Goustave Roussy”. Doctorii specialisti din cadrul clinicii franceze raspund familiei micutului Matei, oferindu-i sanse de supravietuire de peste 50% dupa interventia chirurgicala. Pina miercuri, 19.03.2008, parintii lui Matei vor afla diagnosticul final si data operatiei. Matei are nevoie de o operatie de transplant dublu de maduva. Aceasta operatie va fi realizata numai daca VOI OAMENI cu SUFLET ne veti ajuta sa stringem banii. El are nevoie de peste 135.000 euro din cei aproape 200.000 necesari la inceput. Ceea ce traieste Matei acum nu se poate numi copilarie. Insa cu bunavointa si daruirea voastra, a oamenilor cu suflet, situatia se poate schimba. Timpul insa trece, iar Matei nu il mai are la dispozitie. Impreuna putem face ca viata lui sa reintre pe fagasul normal. Impreuna putem ajuta o familie sa aiba in continuare bucuria neasemuita de a fi PARINTI, de a li se spune “mami” si “tati”!

http://copilul.ro/a_103_5009_Hai_sa_il_ajutam_pe_Matei.html

Daca puteti da si voi o mina de ajutor, va rog, nu ezitati, indiferent cit de mica este contributia, mic cu mic se face mare, impreuna suntem atit de multi, nu conteaza cu cit jutam iar acest copil are dreptul la o viata frumoasa ! Ma gindesc doar ca oricare dintre noi ar putea avea un cunoscut cu o problema asemanatoare sau ca ceea ce am depus eu acolo, poate putin, pentru Matei, va putea face diferenta pentru ca vor mai exista si altii care o vor mai face, iar impreuna vom reusi sa-l ajutam.