Sfirsit de vacanta

Mai sunt doar citeva ore si se termina aceasta mini-vacanta de sarbatori. Pentru cei fericiti, care au putut sa-si ia liber, a fost chiar o vacanta. Pentru mine, ca si pentru multi altii, au fost doar 2 week-end-uri prelungite, de cite 4 zile. Oricum, anul asta sarbatorile de iarna chiar au picat perfect, cu 25-26 decembrie si 1-2 ianuarie fiind joi si vineri - cum nu se poate mai bine. Din pacate, incet-incet a trecut si Craciunul, a trecut si Revelionul. Sarbatori in familie, brad impodobit, cadouri frumoase, timp petrecut cu prietenii, un pahar de whisky, o cana de vin fiert, o salata boeuf si o felie de cozonac. Si, usor, s-au dus, miine este luni si incepem din nou munca. Miine e prima zi de lucru din noul an si, inca o data, imi doresc si va doresc sa avem un an bun, sa fim ocoliti de criza, sa traim lucruri mai frumoase si vremuri mai bune decit in 2008. Iar miine este prima zi cind iesim din ciclul mi-e foame, maninc, mi-e somn, ma culc. Prima zi in care vom fi fata in fata cu 2009. Prima zi in care ne vom da seama despre ce e vorba in noul an, prima batalie cu criza. Sau prima ocazie de a ne relua obiceiurile si rutina, de a ne intoarce la treburile zilnice si de a o lua de la capat. Noi taskuri, noi bugete, noi reglementari si un an despre care toate lumea zice ca va fi mai greu si toata lumea ureaza sa fie mai usor.
Celor ce viziteaza acest blog, le urez sa inceapa anul cu dreptul, sa aiba o zi de luni usoara si o saptamina fructuoasa, sa aiba mai mult timp pentru ei si sa aiba puterea sa zimbeasca mai mult decit pina acum. Si, nu in ultimul rind, multa sanatate! Si traiti-va viata!
Si acum, o cafea tare si... back to work!

Pardon Cafe

O sa mai dezgrop din arhiva si o sa mai povestesc de locul unde-mi pierd eu serile... Toate dupa-amiezele de vara cind nimic nu merge mai bine dupa o zi de munca decit o (in fine...2..3..5..) Silva bruna rece sus pe terasa la Pardon... sau serile de iarna in care vinul fiert cu multa scortisoara iti desfata papilele gustative.... Si asta in timp ce pe fundal cinta Cesaria sau Lhasa... Buena Vista Social Club... sau poate doar Radio Romantic.
Zice-se ca aici e cea mai buna cafea din Drumul Taberei (cum se face ca pina acum n-am baut niciodata o cafea aici?). De fapt asta e sloganul acestui local: "Cea mai buna cafea din Drumul Taberei. Ne scuzati ca nu suntem in centru.”
Daca stai prin Drumul Taberei si centrul ti se pare prea departe, nu ai chef nici sa iei masina (ca sa nu poti bea linistit o bere), nici sa dai banii pe taxi si nici sa o arzi aiurea prin mijloacele de transport in comun, sa transpiri sau sa dirdii prin statii si sa faci mai mult de jumatate de ora doar ca sa bei o bere cu prietenii la o circiuma fitoasa din centru… Exista o solutie. Centrul e departe, berea e scumpa (si n-o sa te limitezi doar la una). OK, uneori merita plimbarea, gasesti acolo tot ce vrei, ai muzica pe care o cauti si esti inconjurat de oameni cool, cu tot felul de aere si outfit-uri. Daca ajungi in centru, oamenii din jurul tau sunt totul, imbracati din magazinele cele mai colorate, cu un life-style trendy. Dar daca vrei sa fii trendy fara sa parasesti cartierul, e foarte simplu. Poti, de exemplu, sa te trezesti in week-end de dimineata, te imbraci lejer, iti iei un ziar (sau chiar laptopul) si iti bei cafeaua la Pardon. Ajungi aici, comanzi cafeaua, deschizi ziarul (sau chiar laptopul…), te faci comod si de bucuri de muzica, de verdeata si de ciripitul pasarelelor.
Atitea si atitea seri petrecute la Pardon Cafe alaturi de atitia prieteni (evident de unul in mod special)... seri calde de vara sub tei... ploi marunte de toamna... zapezi minunate de ianuarie... primele zile calde de primavara... si inca o Silva bruna te rog... poti sa mai pui te rog Cesaria ?
... incit unii prieteni cu greu ma cred ca nu sunt shareholder nici macar minoritar... Lumea se simte bine, e relaxata. Muzica e buna, berea rece sau vinul fierbinte... Decorul din interior are un farmec al lui aparte... Si totusi ce fain e vara cind infloreste teiul, stai la terasa si din cind in cind te mai trezesti cu cite o floare de tei in cupa de bere...
Pentru ca vara, dupa ora 18, se deschide si terasa de sus, de deasupra barului, acoperita de crengile tailor din zona. E ora la care ti se cam face chef de o bere rece si Pardon mi se pare locul ideal in care sa te stringi cu niste prieteni deasupra citorva sticle sis a tot povestiti si dezbateti amintiri, sa faceti planuri, sa rezolvati probleme… De servire nu pot sa comentez nimic, in nici un caz nu avem de-a face cu aroganta de pe alte terase, iar fetele stiu ce le place clientilor fideli.
Clientela e destul de diversa, de la cupluri cu verighete care si-au serbat deja nunta de argint, pina la grupulete tocmai iesite de pe bancile liceului, de la pletosi cu tricouri negre pina la economisti, analisti sau finantisti rasi in cap :) Dar si domnisoare versate cu tricouri mulate sau freelanceri. Anumite specimene (numite generic "cocalari" sau "manelisti") nu prea ajung aici...
Ziceam de muzica. Aici nu se aud hituri comerciale de radio de o vara, gen Akon sau 50 Cent. Nicicum manele. Oldies but goldies este expresia care defineste cel mai bine muzica din Pardon. Si daca nu e Cesaria, poate fi Leonard Cohen sau Joe Cocker, Bary White sau Rolling Stones, Radio Romantic, tot ce inseamna anii ’60,’70,’80 si jazz.
Nu e departe. Daca treci prin intersectia de la Favorit nu ai cum sa-l ratezi; in spatele complexului, inconjurat de copaci, sigla mare portocalie spre galben pe care scrie: Pardon Café. De afara nu ai cum sa nu observi steagul cu Che Guevara, Citroenul 2CV galben-verde al lui Cristi de acum 50 de ani (ca in filmele cu Louis de Funes) plin de sute de abtibilduri, cuferele de la intrare, catargul de pe terasa de sus, tablourile cu poze de epoca, motocicleta taiata in doua de pe terasa de jos (o parte agatata in copac, iar o parte pe jos ca suport de steag). Inauntru este plin de obiecte de vechi, de anticariat – samovare, schiuri de lemn pe tavan, radiouri sau telefoane de prin anii ’20, poze sepia, o masina de scris si tot felul de alte obiecte a caror intrebuintare este demult uitata. Iar de curind s-a rezolvat si problema frigului inerenta unui local cu peretii din geam – au aparut 2 incalzitoare de terasa care au crescut temperatura interioara la limita minecii scurte. Seara, vara, pe linga luminari si betisoare parfumate, se mai pot aprinde si torte..
Deci, daca vrei sa te simti central si totusi sa ramii in cartier, la zece minute de casa si sa te intorci tirziu, pe intuneric, pe jos, cu o alcoolemie care nu-ti mai permite sa sofezi, sau daca vrei sa vezi cum arata o dupa-amiaza local, in inima cartierului Drumul Taberei, oriunde ai locui, merita sa dai o tura pe aici.
As mai scrie... dar am chef de un vin fiert... asa ca... ma duc la Pardon :)

Ceata

Afara e o ceata de nu se mai vede orasul. Am venit spre casa mai mult ghicind drumul. Am descoperit Bucurestiul pe fundalul unei ceti din masina ce spargea in bucati de Leonard Cohen linistea noptii. Ceata da alta culoare orasului, ii spala griul insipid si ii lasa numai misterul din spatele peisajului blurat. Poti sa-ti imaginezi ce vrei...
Acum sunt acasa si gindul imi zboara afara si se pierde in ceata, saltind usor prin virful teiului din curte si peste acoperisurile de vis-a-vis. Ceata de afara ma face sa vreau sa fiu in alta parte. As vrea sa fiu la munte acum, intr-o cabana micuta si cu o soba mare care de-acum ar fi duduit. Si sa mai pun din cind in cind cite un lemn pe foc, sorbind alene din vinul fiert cu miros de scortisoara. Copacii s-ar fi pierdut incet incet in ceata moale si tacuta, un ciine s-ar fi auzit latrind in departare, iar lemnele ar fi troznit in soba, a brad uscat, cu scintei si cu miros de iarna. Ar fi mirosit nedefinit a fum, a frig, a iarna si a scortisoara. Ar fi fost o liniste profunda, cum la Bucuresti nu e niciodata. M-as fi intors si m-as fi grabit sa intru in casa calda si primitoare. As fi baut toata seara vin fiert si as fi spus povesti cu niste prieteni buni. In fundal ar fi cintat un radio vechi cu baterii, pentru ca in cabanuta mica nu era nici curent, nici apa si nici gaze. Intr-un tirziu as fi adormit si as fi visat un rasarit de soare in Vama.
E noapte afara, se vede doar cite un felinar ratacit. Ar fi fost frumos. Dar sunt acasa, in Bucuresti. Se aud claxoane si sirene de Salvare, iar gindurile mele se risipesc printre zgomote de motoare supraturate. E o vreme de adulmecat aburii unui ceai fierbinte de tei sau unui vin fiert cu scortisoara si cuisoare, de plimbat pe strazile, printre casele unde fumul iese pe horn si se amesteca cu ceata, de tras fularul pe dupa git a joaca sau a Dezbracatu, vreme de ascultat povesti la gura sobei, vreme de amintit un 1 Decembrie la Biertan. Vreme de multe...

Hai la un vin fiert !

Frig si ceata, bruma, chiciura, viscol, crivat, era glaciara... sfirsitul lumii. Toate se rezolva atita timp cit se petrec afara iar tu in casa ai caloriferul cald, un aragaz functional, un litru de vin, scortisoara, mere si coji de portocala. Bine, treceti peste exagerarile de rigoare, in caz de ice age ne crapa caloriferul si teava de gaz. :)

Vinul fiert, impropriu si derutant numit astfel, este la origini si in modul traditional al nemtilor un vin incalzit si condimentat cu diverse, in nici un caz unul dat in clocot sau spumuit precum supa de pui.
Fratiorii aromatei licori sunt grogul, ceai fierbinte si rom (de care beau marinarii) si lunecoasa noastra tuica fiarta cu piper, care asemeni vinului se beau in scop medicinal, adica pentru a incalzi si intari organismul in timpul iernii si mai ales al muncilor in mijlocul gerului.

Ideal in perioada iernii, dupa o zi obositoare la serviciu sau dupa ce ai mers mult timp prin frig, vinul fiert detine o multime de efecte terapeutice. Cercetari facute de-a lungul timpului au aratat ca licoarea bahica detine proprietati curative, in principal, pentru afectiunile respiratorii si digestive.

Nu se stie cind si cine a fiert vin pentru prima oara, dar se presupune ca a inceput ca remediu pentru persoanele care munceau afara, in anotimpul rece. Stramosul bauturii a fost depistat in "tratatul de bucate" al lui Apicius, renumitul "bucatar" roman din antichitate care a notat in De Re Coquinaria (Despre arta de a gati) prima reteta de preparare a vinului fiert, mult mai complexa decit ce cunoastem noi azi. Conditum Paradoxum, pe numele sau roman, era un amestec de miere cu putin vin incalzit si asezonat cu piper, sofran si curmale prajite. Combinatia aburinda se dilua apoi cu restul de vin (neincalzit) astfel ca rezultatul era o licoare extra-aromata si doar putin calduta. Atunci cind vinul a inceput „sa atraga” din ce in ce mai multi adepti, acesta a fost indulcit mai intii cu miere, apoi cu zahar, dupa care s-au folosit diferite condimente.

Oameni de stiinta din cadrul Universitatii Illinois din Chicago au declarat ca bacteriile care duc la aparitia infectiilor pulmonare si a bolilor de inima pot fi distruse prin consumul moderat de vin rosu. Acesta este un agent de distrugere eficient in cazul unei bacterii din aer, despre care se stie ca ar fi cauza infectiilor respiratorii, pulmonare si a bolilor de inima.
Vinul fiert este la mare cautare la nemti, in perioada Sarbatorilor. Gluhwein-ul este de preferat rosu, in timp de austriecii dau mult credit si variantei "albe". Ei nu fierb bautura pentru a nu irosi alcoolul in aburi, ci doar o incalzesc adaugindu-i scortisoara, coaja de lamaie, cuisoare si zahar dupa gust. Atit in Germania cit si in Austria se vinde vin fiert peste tot, pe strada la tarabe, la tirgurile de Craciun este cite un "cazanel" la fiecare casuta, ba chiar poti in schimbul unei garantii (3 euro) sa pleci cu tot cu cana la plimbare prin tirg. Daca returnezi cana teafara iti recuperezi banii. Oricum cei mai multi turisti prefera sa o pastreze:)

Tot ce trebuie sa faceti este sa combinati vinul preferat cu mirodeniile pe care le considerati potrivite. Astfel, se incalzeste pe foc, se strecoara si se serveste in pahare de sticla termorezistente sau in cani. Important este sa nu fierbeti vinul, pentru ca-si va pierde din calitati, in special din tarie. Lasati-l pur si simplu la foc mic, doar cit sa se incalzeasca, iar mirodeniile sa-si lase gustul si aroma. Se mai poate pune si cite o felie mare de mar, portocala sau mandarina. De obicei nu se foloseste un vin bun la sticla ci vrac pentru ca lichidul imbuteliat pentru pastrare indelungata contine tot soiul de conservanti care reactioneaza dubios la fierbere (acresc vinul) si pe de alta parte deoarece procesul de incalzire ii reduce din calitati.

In asteptarea primaverii si pentru a scapa de raceala nu va ramine decit sa apelati la binecunoscutele medicamente – paracetamol si aspirina - sa faceti o frectie cu carmol, sa beti un ceai cu lamaie sau si mai bine... o ceasca de vin fiert cu scortisoara.