30 septembrie 2013

Viata e simpla

Viata e foarte simpla. Si da, simplitatea aia ne lipseste noua, celor care ne credem sofisticati. Cind viata poate fi asa de simpla de fapt. Noi o complicam – gindim prea mult, ne temem prea mult, gindim mereu si pentru altii din dorinta de a controla lucrurile cit mai mult ca sa fim siguri ca ceea ce decidem este bine. Si tot virtejul acesta de analize, decizii, ginduri, comentarii, motive sau indoieli, uitam sa traim clipa si prezentul si uitam ca secunda de acum trece in urmatoarea secunda si ca nu o putem cumpara ca sa o recuperam si ca nimeni nu poate intoarce timpul inapoi. Si uite asa pierdem clipa dupa clipa, adunam regret dupa regret si frustrare dupa frustrare, devenim tristi, stresati si uitam iar sa traim clipa. Ajungem repede intr-un cerc vicios, inchis, autocreat, pe care il percepem ca fiind sigur, dar nu e de fapt nici sigur si nici placut. La un moment dat iesim din cerc, dar adesea e prea tirziu, iar lumea mare si larga e nefamiliara, viata e o jungla asa ca ne intoarcem in cerc ca un animal care a stat toata viata in cusca. Iar cind murim, murim cu regrete legate de lucrurile pe care nu le-am facut, nu legate de lucrurile pe care le-am facut...
De ce este viata simpla? Pentru ca este constituita din lucruri simple, pe care uitam sa le mai vedem, pe care le luam ca atare, ca si cind ar fi fost acolo tot timpul. Asa ajungem sa regretam soarele de vara care era prea fierbinte, nisipul care avea prea multe scoici, prietenii pe care te superi ca te-au dezamagit o data, persoana iubita pentru ca intr-o seara a adormit fara sa-ti spuna noapte buna, zimbetul primit pe gratis pentru ca ne intrebam de ce l-am primit, mingiierea primita pentru nimic pentru ca ne intrebam ce inseamna. Si tot asa, ne intoarcem mereu in cercul nostru.
Viata este simpla atunci cind suntem in primul rind recunoscatori pentru ceea ce avem in viata noastra si abia apoi ne dorim mai mult. Si avem o infinitate de lucruri de care putem fi recunoscatori: familie, prieteni, sanatate, trup intreg, minte intreaga, un acoperis deasupra capului, o masina cu care sa ne deplasam dintr-o parte intr-alta, bani ca sa ne putem satisface nevoile si placerile, flori, frunze, soare, ploaie.
Viata e simpla si noi gindim prea mult. Adesea lucrurile sunt exact asa cum sunt, dar trebuie noi neaparat sa le interpretam cumva. De ce nu interpretam soarele de pe cer, culoarea verde, pisicile care se joaca in curte sau florile care cresc in gradina? De ce aspectele astea le luam ca atare si atunci cind e vorba de noi si de viata noastra, ni se pare ca totul inseamna altceva pe linga ceea ce este evident? Ne agitam prea mult pentru lucruri meschine. Ne complicam viata inutil. Se spune ca omul de prea mult bine se plictiseste. Si atunci cind nu are necazuri si le face singur. Si ce face omul cu mana lui…lucru manual se cheama. Tind sa cred ca viata poate fi simpla, dar ne-o complicam singuri, prin deciziile pe care cu sau fara voia noastra le acceptam in fiecare zi.       
Da, citeodata un zimbet inseamna mai mult decit un zimbet, citeodata o mingiiere inseamna mai mult decit o mingiiere. Dar de ce sa complicam lucrurile analizindu-le, cind putem intreba pur si simplu ce inseamna? Asta inseamna sa pastram lucrurile simple, sa ne facem viata simpla: intreaba si ti se va raspunde. Intreaba prietenul care te-a dezamagit de ce a facut-o si poate o sa constati ca nu a facut-o intentionat ci asa s-a intimplat. Intreaba persoana iubita de ce nu ti-a spus noapte buna si poate o sa constati ca pur si simplu a adormit, nu a avut alt motiv. Si din respect fara de celalalt trebuie sa iei raspunsul celuilalt exact asa cum ti l-a dat.
Pentru ca de multe ori, cind nu credem ceea ce ne spun cei din jur, este pentru ca nu vrem sa credem, este pentru ca informatia primita este in contradictie cu asteptarile noastre sau cu sistemul nostru de valori. Si adesea, in loc sa ne repozitionam in matca asa cum ne dicteaza noul context, insistam sa tragem lucrurile astfel incit sa intram in zona noastra de confort si sa interpretam lucrurile asa cum ne convine noua. Si asa apar conflictele de interese, asa apar certurile, asa un amanunt banal poate deveni un bulgare de zapada care va declansa avalansa sau poate deveni picatura care umple un pahar. Lumea in care traim are o complexitate extraordinara pe care rar ajungem sa o intelegem. Toate problemele au solutii simple, dar adesea ne ocupam mintea cu alte chestii si ajungem sa nu vedem padurea din cauza copacilor. Uitam ca viata e simpla, ne certam pe chestii banale, ne agitam prea mult si clipa trece si nu se mai intoarce.
Ce inseamna sa fii simplu? Inseamna sa fii autentic, chiar si daca asta inseamna ca nu esti perfect. Este simplu, pentru ca cei care te vor exact asa cum esti, te vor cu adevarat pe tine, cel autentic, si atunci primesti marele cadou al iubirii neconditionate, al prieteniei autentice, al respectului, un cadou rar si nepretuit. Si atunci oamenii din viata ta te vor iubi asa cum esti tot timpul, nu numai cind le convine ce faci si ce spui, ci si atunci cind nu le convine. Poate citeodata se vor supara, dar asta nu inseamna ca nu te mai iubesc si ca ii pierzi.
Simplu inseamna ca atunci cind pierzi pe cineva, sa accepti ca asa a fost sa fie. Nu ca e ceva in neregula cu tine, ci ca tu, asa cum esti in acel moment, nu acoperi paleta de dorinte ale persoanei de linga tine. Si este ok, pentru ca asa aveti amindoi loc sa primiti in viata voastra pe cineva care acopera dorintele reale si autentice pe care le aveti. Iar atunci cind cineva te respinge nu inseamna ca e ceva in neregula cu tine ci ca persoana de la care tu ceri ceva nu este dispusa sa iti dea tie. Asta inseamna ca pentru persoana respectiva tu nu esti ceea ce cauta, dar cu siguranta esti pentru altcineva si atunci trebuie sa te indrepti in alta parte.
Simplu inseamna sa intelegi ca orice persoana pe care o intilnesti in drumul tau prin viata este persoana potrivita. Nimeni nu apare intimplator in viata noastra, pentru ca oamenii nu sunt niciodata o intimplare. Intersectarea noastra cu o anumita persoana nu este nici ea o intimplare. Fiecare persoana cu care interactionam este menita sa ne invete ceva. Fiecare persoana pe care o intilnim joaca un rol in viata noastra. Unii sunt doar parte dintr-o sceneta, dar altii fac parte din intreaga piesa. Important e sa intelegem rolul fiecaruia. Unii oameni au doar un rol temporar in viata noastra – am primit ce aveam de primit de la ei, au primit ce aveau de primit de la noi si fiecare merge mai departe pe drumul lui atunci cind ajungem la intersectie. Intilnim oameni care intra in viata noastra pentru a ne ajuta sa devenim persoanele care trebuie sa fim, fiindca unii dintre ei ne ajuta sa ne formam personalitatea. Dar trebuie sa intilnim in viata si oameni de la care sa nu invatam nimic bun, care prin modul lor de a fi ne fac sa vedem numai partea urita a vietii si a sufletelor lor si sa nu ne dorim sa fim la fel ca ei. Intilnim oameni care ne ajuta sa fim pozitivi, care ne motiveaza si ne ambitioneaza, dar si oameni care ne descurajeaza, care ne pun piedici si care se straduiesc sa ne tina pe loc. Intilnim oameni de care ajungem sa depindem sufleteste, dar pe care ii pierdem intr-o zi, ceea ne face sa cautam disperati alti oameni pentru a-i inlocui. Intilnim oameni care traiesc pentru noi si care ne fac fericiti, oferindu-ne toata dragostea lor, dar si oameni care traiesc doar pentru ei si care nu fac altceva decit sa ne foloseasca in scopurile lor, pentru a ajunge acolo unde isi doresc. Intilnim oameni care ne redau increderea, amintindu-ne ca in spatele mastilor cu care ne-a impovarat rautatea lumii, se ascund niste oameni minunati, dar si oameni care profita de naivitatea cu care credeam in frumusetea lumii si care ne obliga sa apelam la alte masti. Intilnim oameni care ne fac sa plingem pina la epuizare in seri lungi si ploioase, dar si oameni care ne fac sa ridem in hohote. Intilnim oameni pe care-i iubim, oameni pe care-i urim, oameni pe care-i uitam si oameni care ne vor locui in suflet toata viata. Dar pe nici unul dintre acesti oameni nu il intilnim intimplator.
Simplu inseamna ca atunci cind gresesti sa iti recunosti greseala, sa inveti din ea, sa iti ceri scuze, sa tragi concluziile, sa incerci sa nu mai repeti greseala si sa mergi mai departe. Cind iti dai seama ca ai gresit, fa imediat ceea ce trebuie ca sa o corectezi. Daca persoana fata de care ai gresit este in continuare suparata, asta este deja in curtea sa. Tu ai facut tot ce puteai – ai recunoscut, ai inteles de ce, vei avea grija sa nu mai faci, ai mai invatat o lectie. Daca cealalta persoana nu iti acorda votul de incredere si nu iti permite sa ii gresesti inseamna ca iubeste numai bucati din tine. Dar tu esti intreg si atunci cind esti iubit numai pe bucati te doare, pentru ca trebuie sa rupi din tine.
Simplu inseamna sa nu mai pui presiune pe tine sa fii perfect si sa accepti ca esti om, iar asta inseamna ca esti si ying si yang, si plus si minus, ai si calitati si defecte, inseamna ca poti sa si gresesti. Dar toate sunt ale tale si impreuna te definesc. Poti incerca sa te schimbi, atunci cind defectele pot fi corectate si greselile pot fi indreptate. Esti o fiinta umana si nu te poti mula pe sabloanele statistice, pentru ca plusul tau poate insemna minusul altuia. A incerca sa fii perfect inseamna de fapt sa fii extrem de imperfect. Pentru ca esti perfect doar atunci cind iei toate bucatile din tine ca pe niste bucati de plastilina, le incalzesti in palme si le framinti pina cind devin un intreg in care bucatile nu mai sunt distincte, ci s-au topit una intr-alta. Si atunci esti intreg, autentic, te accepti pe tine asa cum esti, te iubesti asa cum esti. Si lumea te va accepta asa cum esti si va incepe sa te iubeasca exact asa cum esti. Si viata devine simpla.
Simplu inseamna sa fim sinceri unii fata de altii, pentru ca asteptarile pe care le pot avea altii fata de noi sa fie mereu clare. Inseamna sa avem principii simple de la care sa facem tot posibilul sa nu ne indepartam, si care ne pot simplifica enorm alegerile sau deciziile pe care le avem de facut in viata.
Simplu inseamna ca atunci cind doresti ceva, mic sau mare, important sau marunt, sa ceri pur si simplu. Daca primesti esti fericit, iar daca nu primesti macar nu mai speri si iti canalizezi energia spre ceva ce poti obtine. Fericirea vine din lucruri marunte. Iar lucrurile marunte vin foarte usor daca ne incarcam cu energie pozitiva si le culegem sau le cerem. Trebuie sa renuntam la teama de esec si la rusine. Cel mai rau lucru care ni se poate intimpla este sa nu primimi jucaria pentru care ne dam cu fundul de pamint. Atunci singura optiune pe care o avem este sa ne ridicam in picioare si sa cautam o alta jucarie, sa ne ducem inspre ceea ce este tangibil pentru noi. Si sa nu ne oprim niciodata, pentru ca nu exista problema fara solutie. Trebuie sa judecam rational si realist si sa nu ne dam de ceasul mortii pentru ceva ce nu putem avea si sa pretuim mereu ce avem.
Simplu inseamna sa ne stabilim obiective mici si pe care le putem atinge. Sa nu ne fortam limitele continuu, sa avem parte de succesele de care avem nevoie ca sa mergem mai departe. Inseamna sa incepem sa alergam dimineata pentru sport, pentru sanatate, pentru noi, nu pentru a deveni atleti de performanta. Inseamna sa ne cumparam bicicleta ca sa mergem dintr-o parte in alta mai usor, tot pentru sanatate, tot pentru noi, nu pentru a participa la Turul Frantei.
Simplu inseamna sa poti face un gest frumos, dezinteresat, fara sa astepti nimic in schimb. Si inseamna sa te bucuri atunci cind cineva face un gest frumos pentru tine. Inseamna sa ajuti o batrina sa treaca strada, inseamna sa-i spui o vorba frumoasa cuiva care are nevoie, inseamna sa poti sa asculti problemele cu care isi deschide sufletul un prieten fara a te simti impovarat de ele, inseamna sa faci cu compliment cuiva pur si simplu, inseamna sa zimbesti larg, inseamna sa cedezi locul la coada la magazin celui care are doar un produs in mina si pare ca se grabeste, inseamna sa daruiesti o floare cuiva fara vreun motiv anume, inseamna sa te bucuri atunci cind primesti o floare de la cineva chiar daca nu ti se pare momentul potrivit, inseamna sa mergi sa iei pe cineva de la aeroport fara sa se astepte, inseamna sa-i faci cadou cuiva ceva care isi dorea de multa vreme dar nu isi permitea, inseamna sa poti oferi un umar cuiva care are nevoie sa plinga el, apoi sa-i stergi lacrimile si sa-l incurajezi sa mearga mai departe.
Simplu inseamna sa facem lucrurile pentru noi, nu pentru a demonstra ceva cuiva sau pentru a corespunde unor asteptari, indiferent din partea cui vin. Inseamna sa incetam sa gindim pentru altii, sa presupunem ce simt, ce gindesc si ce isi doresc. Inseamna sa-i intrebam: „Tu ce simti? Tu ce gindesti? Tu ce vrei?” si sa ii credem ca ne spun adevarul, pentru ca nu avem cum sa fim in mintea si sufletul lor ca sa stim. Si daca ei aleg sa ne minta, inseamna ca mai intii se mint pe ei insisi, apoi pe noi. Si deja asta nu mai e problema noastra. Simplu inseamna sa presupunem cit mai putin si sa verificam cit mai mult. Simplu inseamna ca eu te tin de mina si te iau in brate pentru ca imi face placere mie, in primul rind, si apoi pentru ca pe tine te face fericita asta. Si asta nu inseamna ca sunt egoist ci ca tot ceea ce fac vine din suflet si atunci o fac bine, usor si fara vreun efort.
Simplu inseamna sa fim blinzi cu persoanele iubite, oricit de fiare ati fi cu ceilalti. Inseamna sa putem spune „iarta-ma”, „mi-e dor de tine” sau „te iubesc” atunci cind e cazul. Inseamna sa ne propunem sa petrecem cit mai mult timp cu cei la care tinem. Sa mergem la masa, sa iesim la o plimbare in parc, sa fugim intr-o zi de weekend pina la munte, sa iesim la o inghetata, o cafea sau o bere. Inseamna sa-i intelegem si sa-i iertam pe cei la care tinem daca ne-au gresit. Pentru ca nici noi nu suntem perfecti. Inseamna sa fim mai buni, mai plini de dragoste, cu inima mai calda si mai deschisa. Inseamna sa dam oamenilor mai mult decit se asteapta de la noi, si din tot sufletul.
Simplu inseamna sa traim fiecare clipa fara sa o regretam, sa ne bucuram de lucrurile mici si frumoase ale vietii, sa nu uitam de nevoile primare si de lucrurile marunte. Nu inseamna ca ar trebui sa ne intoarcem la natura si sa traim linistiti in padure, acoperiti in frunze de palmier. Nici ca ar trebui sa ne distrugem masinile si sa alergam pe jos intr-un oras prea mare ca sa iti aduci aminte daca l-ai traversat vreodata. Dar ma intriga ca alegem sa fim acri pentru ca ne place sa ne imbatam in tristete. Atunci cind ne dorim un ideal mai bun decit cel pe care l-am atins deja. Atunci cind ne imaginam ca perechea perfecta exista si nu e niciodata omul de linga noi. Cind corporatia e pe primul loc in viata. Cind implinirea viselor nu ne mai aduce nici o bucurie. Cind succesul se masoara in nopti nedormite. Cind nu mai visam noaptea. Cind nu mai stim ca viata ne poate da si altceva. Pentru ca viata are multe de oferit. Cu conditia sa ajungi sa o respecti asa cum e ea, cu lucruri bune si cu lucruri rele.
Simplu inseamna sa aduni energia pe care o risipesti pe multe nimicuri, sa nu mai cauti noduri in papura, sa ai curaj sa fii tu insuti chiar si cind nici tie nu-ti place de tine, sa te accepti total si sa te iubesti total, si de acolo totul devine extrem de simplu. Inseamna sa privim viata asa cum este ea si sa credem in destin si in rostul fiecaruia, ca la o partida de sah in care fiecare piesa are rolul si importanta ei.

Totul ar fi mult mai simplu daca am lua mai multe lucruri ca atare si ne-am bucura mai mult de ce avem intr-un moment anume decit sa circotim sau sa il plingem aiurea dupa ce s-a dus. Eu asa imi propun sa fac. Voi?