Apara Ducadaaam!!! Suntem finalisti! Am cistigat cupa! Cupa Campionilor Europeni este la Bucuresti!

Au trecut 23 de ani de la cea mai frumoasa zi a fotbalului romanesc. De fapt cea mai frumoasa seara, o seara de mai in indepartata Andaluzie, seara de 7 mai 1986 la Sevilla. Atunci, Steaua Bucuresti a reusit cea mai mare performanta din istoria fotbalului românesc, reusind sa cistige cel mai important trofeu inter-cluburi al Europei - Cupa Campionilor Europeni. Ziua de 7 mai 1986 a lasat pentru totdeauna in inimile stelistilor si ale tuturor românilor amintirea unei echipe extraordinare si a unor jucatori care dupa acea zi au devenit adevarate legende si idoli pentru toti conationalii lor. Numele acestor jucatori vor fi mereu asociate cu extraordinara seara de 7 mai si cu visul iplinit de care vom fi intotdeauna mindri - STEAUA Bucuresti - Campioana Europei.

Nici o ehipa mare nu se naste peste noapte, din senin, iar Steaua, campioana campioanelor europene, nu a facut nici ea exceptie de la regula. In sptele superbei impliniri de la Sevilla au stat ani de munca, de straduinte si cautari. Din toamn lui 1983 stelistilor li se spunea "vitezistii", termen datorat lui Dan Claudiu Tanasescu, cronicarul de fotbal al revistei "Saptamina". Pornind de la acest alint, jucatorilor de la Steaua li s-a recunoscut prima calitate cistigata in acea perioada - viteza de joc, viteza de deplasare, cu sau fara minge, viteza contraatacurilor, viteza de transmitere a mingii sau viteza de construire a atacurilor. Iar Jenei si-a invatat elevii sa deseneze fotbalul pe teren, sa teasa fiecare faza, sa opreasca minga foarte rara, sa declanseze morisca unor combinatii de pase - incintare pentru public si infern pentru adversari. Si jocul acelei echipe m-a facut pe mine, la 9 ani, sa devin suporter al acestei echipe, chiar daca Dinamo juca in semifinalele Cupei Campionilor Europeni in acel an.

Drumul catre cucerirea celui mai rivnit trofeu al Europei a inceput pentru Steaua in Danemarca, unde campioana României avea sa intilneasca campioana acestei tari, Vejle Bold Klub. Steaua s-a intors acasa cu un 1-1, iar la Bucuresti nu le-a dat nici o sansa de calificare danezilor, ros-albastrii impunindu-se cu 4-1. Urmatorul adversar intilnit de Steaua a dat trupei pregatite de Emerich Jenei primele emotii, campioana Ungariei, Honved Budapesta, impunindu-se cu un nedrept 1-0. Nedreptatea a fost reparata la Bucuresti, ungurii plecind cu acelasi rezultat obtinut si de danezi, 1-4. Steaua accede în turul III. Aici românii dau de un adversar aparent mai accesibil decit in primele două tururi, campioana finlandei, Kuusysi Lahti. Nu a fost deloc asa, iar meciul tur, disputat pe stadionul Steaua, avea sa se incheie cu scorul de 0-0. Acest rezultat obliga Steaua sa obtina, pentru prima data in aceasta campanie europeana, o victorie in deplasare. Cu gindul la o semifinala, Steaua se impune la limita, 1-0, prin golul lui Piturca din minutul 86 si se califica in primele patru echipe ale Europei. In aceasta faza, sortii au decis ca Steaua sa fie adversara puternicei campioane a Belgiei, Anderlecht Bruxelles. Meciul tur avea sa fie adjudecat de belgieni, cu 1-0. Atit trebuia sa remonteze Steaua pentru a merge mai departe. Meciul al doilea, disputat la Bucuresti, avea sa intre in istorie. Dupa un meci de vis, Steaua trecea de campioana Belgiei cu un rasunator 3-0 si ajungea in finala Cupei Campionilor Europeni, o finala care avea să fie un triumf care a trecut pentru totdeauna numele Steaua în istoria fotbalului... Va amintiti ? 'notre respect, Anderlecht"...

Finala Cupei Campionilor Europeni, editia 1985/1986, s-a disputat pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan, din orasul Sevilla. Practic, FC Barcelona evolua in ultimul act al competitiei pe teren propriu. Peste 50.000 de suporteri ai catalanilor au luat cu asalt orasul din Andaluzia pentru a asista la, credeau ei, cistigarea trofeului de catre favoritii spanioli. Cu citeva zile inainte de marele meci, oficialii echipei bucurestene au fost instiintati ca nu pot evolua in echipamentul traditional, ros-albastru, acestea fiind si culorile Barcelonei, si ca trebuie sa joace intr-un alt echipament. S-a ales culoarea alba, una neobisnuita pentru suporterii echipei.Partida propriu-zisa a fost marcata de miza incredibila, jucatorii ambelor echipe fiind crispati in multe momente. Poate si de aceea a ales Jenei sa-l introduca in teren pe veteranul Iordanescu, antrenorul secund al Stelei din acea perioada.

Echipa Steaua (din rindul careia lipsea tocmai capitanul Tudorel Stoica) arata asa: Duckadam - Iovan, Bumbescu, Belodedici, Barbulescu - Balan (72 Iordanescu), Boloni, Majearu, Balint - Lacatus, Piturca (112 Radu II).

Românii au controlat totusi meciul, atragind simpatia si admiratia celor prezenti pe stadionul din Sevilla. Meciul s-a incheiat asa cum a inceput, cu scorul de 0-0, si invingatoarea urma sa fie decisa in urma executarii loviturilor de la 11 metri. A fost un duel al portarilor, Urruti versus Duckadam.

Primii au executat stelistii. Majearu a sutat in partea dreapta, dar Urutti a ghicit coltul aparind primul penalty. Duckadam nu se lasa mai prejos si "scoate" si el penalty-ul catalanilor. A urmat experimentatul Loti Boloni, care a sutat in partea stinga, insa Urruti a respins si aceasta minge. Duckadam se pregatea totusi sa intre in istorie, scotind al doilea penalty. Tinarul, pe atunci, Marius Lacatus a fost cel care a deschis scorul la a treia serie de lovituri de departajare, cu un sut puternic, care a izbit mai intai transversala. Lacatus trebuie sa inscrie, Lacatus va inscrie! Sut si gool! Citeva minute mai tarziu, Duckadam "scotea" inca un penalty, al treilea. Gabi Balint si-a luat un elan mare si a inscris cu un sut plasat, in coltul sting. 2-0. O liniste impresionanta cuprinde stadionul pentru citeva clipe, dupa care publicul aplauda cu fair-play pe Steaua. Deja, toata lumea asteapta un nou "numar' al lui Duckadam si doar Marcos, virful Barcelonei, se mai gindeste ca il poate invinge. Cum anume? Schimbind coltul, adica sutind in stinga lui Duckadam, care va anticipa din nou senzational, aparind sigur si facind inutila executarea celei de-a cincea perechi de penalty-uri. Duckadm culege mingea si porneste cu ea intr-o alergare frenetica spre centrul terenului, de unde intreaga echipa a pornit deja in intimpinarea lui. La televiziunea romana, Teoharie Coca Cosma izbucnea bucuros strigind celebra replica "Apara Ducadaaam!!! Suntem finalisti! Am cistigat cupa! Cupa Campionilor Europeni este la Bucuresti!"

Cu totii stim ca in 1986 o tara intreaga a suferit si s-a bucurat pentru aceasta echipa care a aratat Europei ca stim si noi fotbal, ca suntem si noi acolo pe harta. O echipa care a adus bucurie in casele atitor oameni care stim, multi dintre noi, cum traiau in acele vremuri. O echipa care ne-a facut mindri sa fim români. Iar acum, dupa 23 de ani, ne gindim ca parca a fost ieri. Sa ne amintim...

Votati Parcul National Retezat!

Haideti sa votam Parcul National Retezat din Romania in topul celor 7 minuni naturale ale lumii. Despre ce este vorba?

In 2007 organizatia non-profit elvetiana "New7Wonders" a stabilit prin vot public sapte noi minuni ale lumii realizate de mina omului. Ideea pentru desemnarea celor sapte noi minuni ale lumii i-a venit aventurierului si regizorului elvetian Bernard Weber dupa ce rebelii talibani au distrus statuile uriase ale lui Buddha din Bamiyan, Afganistan, in 2001.

Pe data de 07.07.2007, urmatoarele 7 locatii au fost alese de catre peste 100 de milioane de votanti si declarate ca reprezentind "world heritage throughout history", fiind alese in mode egal si fara a fi departajate in vreun fel intre ele:

• Vestigiul mayas piramida Chicken Itza din Mexic
• Statuia lui Isus Mintuitorul din Rio de Janeiro
• Marele amfiteatru Colosseum din Roma
• Marele Zid chinezesc
• Vestigiile incase Machu Picchu din Peru
• Cetatea Petra din Iordania
• Mausoleul Taj Mahal din India

De asemenea, inca 14 locatii au fost declarate ca finaliste oficiale New 7 Wonders of the World, si anume:

• Templul Acropole din Atena
• Castelul Alhambra din Spania
• Templul Angkor din Cambodia
• Statuile din Insula Pastelui, Chile
• Turnul Eiffel din Paris, Franta
• Moscheea Hagia Sofia din Turcia
• Templul Kiyomizu din Japonia
• Ansamblul Kremlin - Catedrala Sf. Vasile - Piata Rosie din Rusia
• Castelul Neuschwanstein din Germania
• Piramidele de la Giza din Egipt - singura ramasa din cele 7 minuni ale lumii antice
• Statuia Libertatii din New York, SUA
• Ansamblul Stonehedge din Marea Britanie
• Casa Operei din Sydney, Australia
• Cetatea Timbuktu din Mali

Rezultatele competiţiei au fost prezentate in compania unor personalitati precum premierul portughez José Socrates, fostul secretar al ONU Kofi Annan, actrita Jennifer Lopez, fostul astronaut Neil Armstrong sau fotbalistul Cristiano Ronaldo.

Odata terminata campania de alegere a celor 7 minuni realizate de mina omului, organizatia a demarat o noua campanie, de alegere a 7 minuni, de data aceasta naturale, si a colectat 441 de nominalizati. Votantii din Romania au inscris pe site-ul organizatiei, in aceasta prima etapa, patru atractii naturale: Pestera Scarisoara, Delta Dunarii, Parcul National Retezat si fluviul Dunarea.

In decembrie 2008, asociatia a ales locatiile cu cele mai multe voturi din fiecare tara, alcatuind o lista cu 222 de nominalizari, la care s-au adaugat alte 39 de locatii impartite intre 2 sau mai multe tari (cum ar fi Cascada Niagara). Dintre atractiile din Romania, Parcul National Retezat a primit cele mai multe voturi si lupta acum, in cea de-a doua etapa, pentru a intra in top 77, faza pentru care publicul a inceput deja sa voteze de la inceputul anului.

Parcul National Retezat are de infruntat concurenti precum lacul Loch Ness din nordul Scotiei, Virful Mont Blanc din Alpi, muntele Olimp din Grecia, stinca Afroditei din Cipru, stinca Gibraltar, vulcanul Vezuviu din Italia, Padurea Neagra din Germania, dar si riul Dunarea (pe care il impartim cu inca 9 tari), lacul Balaton din Ungaria, Marele Canion din Arizona, cascada Niagara, Marea Bariera de Corali, insula Bora-Bora, arhipelagul Tarii de Foc, insulele Galapagos, padurea amazoniana, cascada Iguazu dintre Argentina si Brazilia, lacul Titicaca dintre Bolivia si Peru, desertul Kalahari, muntele Kilimanjaro, cascada Victoria, Nilul Alb si Nilul Albastru, lacul Tanganika, arhipelagul Maldivelor, virful Everest, muntele Fuji, stincile Capadocia din Turcia, riul Gange, Marea Moarta si inca sute de locatii, mai mult sau mai putin celebre.

In urmatoarea faza de votare a campaniei, Parcul National Retezat are nevoie de sprijin masiv din partea noastra pentru a intra, la vara, in primii 21 de finalisti. Votarea va dura pina pe 07.07, cind un comitet de experti ai naturii, condus de fostul presedinte UNESCO, Federico Mayor, va reduce lista la cele 21 de finaliste, din care vor fi apoi alese cele 7 noi minuni naturale ale lumii. Incepind de aici, cele 7 noi minuni ale lumii vor fi alese printr-o noua runda de voturi trimise de publicul din intreaga lume pe e-mail, prin telefon sau prin SMS, care se va incheia in 2011.

Parcul National Retezat, situat in judetul Hunedoara, a fost fondat in 1935 si este primul de aceast fel din Romania, intinzindu-se pe o suprafata de 380 km². Muntii Retezat au 60 de virfuri peste 2.200 m altitudine si peste 100 de lacuri glaciare, fiind unii din cei mai frumosi munti din Carpati. Zona Parcului National Retezat cuprinde o zona salbatica, de padure virgina, neatinsa de mina omului, paduri naturale, inmultite de la sine, plante endemice care cresc doar in Retezat, o treime din speciile de flora ale Romaniei si 55 de specii de mamifere (dintre care 22 sunt ocrotite de lege - lupi, ursi maronii, risi, lincsi, pisici salbatice, capre negre, cerbi, capriori, dar si marmote). Potrivit Greenpeace România, muntii Retezat adapostesc ultimul peisaj forestier intact din Europa, peisaj ce include cea mai mare parte a Parcului National Retezat, suprafete din Parcul National Domogled-Valea Cernei si din Geoparcul Dinozaurilor Hateg. Parcul este parte a organismului mondial PAN-PARKS, care reprezinta parcurile naturale importante de pe mapamond (in Europa mai sunt doar alte 9 astfel de zone). In 2008, Consiliul Europei a acordat Parcului National Retezat "Diploma de excelenta pentru arii protejate"

30% dintre turistii care vin anual in Retezat sunt straini, cei mai multi provenind din Cehia si Ungaria. Strainii spun ca vin in Retezat pentru 2 lucruri importante - frumusetea peisajelor si "salbaticia" zonei. Retezatul atrage ca un magnet pentru ca este impunator, dar frumos, capricios, dar spectaculos, uneori neiertator, alteori blind, salbatic, dar primitor, este un loc aparte. Directorul Administratiei Parcului National Retezat, Zoran Acimov, a declarat ca vrea sa pastreze mediul acesta natural si sa combata orice tentativa de mecanizare a turismului in Retezat. "Nu vrem masini aici, pentru ca daca apare o masina, apare si o lada de bere, mai apar si zeci de PET-uri si asa mai departe. Nu vrem nici telecabina si nici telescaun. Retezatul trebuie sa ramina un loc pentru excursiile facute cu pasul". Frumusetile întilnite la fiecare pas pe orice traseu turistic din Retezat ii fac pe cei mai multi dintre vizitatori sa-si duca gunoiul intr-o punga agatata de rucsac.

In Romania, Parcul National Retezat a inceput sa se bucure de un sprijin destul de serios. Organizatiile de mediu, turistii care au fost in Retezat (chiar si turisti straini) au inceput sa il voteze. Si chiar daca in peregrinarile mele prin tara, nu am ajuns inca in aceasta zona si nu am vazut lacurile glaciare de aici decit in fotografii, sunt convins ca este o zona superba. Cei care cunosc muntii Retezat spun ca e cel mai frumos loc pe care il stiu si sunt gata sa o demonstreze. Odata ajuns in Parcul National Retezat, te poti descatusa de toate cuvintele. Frumusetea tacuta care te inconjoara nu merita sa fie tulburata nici macar de un strigat de uimire. In templul Retezatului, paradisul salbatic spune totul prin glasul mut al muntelui si prin soaptele raurilor care te poarta inspre infinit...

Eu am votat deja pentru el si sper sa va conving si pe voi sa votati si, impreuna, sa stringem cit mai multe voturi, si sa aratam lumii intregi ca Romania este plina de locuri superbe, are un cadru natural superb si este mult mai frumoasa decit se stie. Sa ii facem pe cei pentru care Romania este doar patria tiganilor manelisti sa constate ca Romania este si tara in care se imbina toate formele de relief, dind nastere unor locuri de o superbitate totala, si sa afle ca singurul pacat al acestei tari este faptul ca este locuita. Votati Parcul National Retezat ca una dintre minunile lumii !

Later edit: in cea de-a doua etapa, cele peste 200 de nominalizari au fost impartite in 7 categorii, iar mai departe vor merge cite 11 din fiecare categorie, pentru a ramine doar 77. Cele 7 categorii sunt:

1. peisaje si formatiuni glaciale
2. insule
3. munti si vulcani
4. pesteri, formatiuni pietroase si vai
5. paduri, parcuri nationale si rezervatii naturale
6. lacuri, riuri si cascade
7. peisaje marine

Momentan, Parcul National Retezat ocupa locul 7 din cele 57 de nominalizari din cadrul celei de-a cincea categorii, avind sanse mari de a ramine la final in primele 11.

Aici puteti vota pentru Parcul National Retezat, numai cu un cont de e-mail valabil, si accesind apoi link-ul pe care il veti primi pe e-mail. Ai o singura voce, dar detii 7 optiuni. Pentru fiecare vot, puteti vota 7 locatii din intreaga lume. Va rog sa votati acum aici pentru Parcul National Retezat.

I am back

M-am intors. E drept ca m-am intors de 2 saptamini, dar, intotdeauna, dupa concediu, lucrurile tind sa se miste mult mai incet, si sa isi reintre in ritmul lor obisnuit mult mai greu.

Si, ca sa fac bilantul acestui concediu, trebuie sa spun ca a fost foarte frumos. Au fost 5.000 de kilometri (4.000 cu trenul si 1.000 cu masina - desi probabil ar trebui sa mai adaug si vreo 100 ca pieton plimbaretz), 6 tari straine, 4 capitale, 3.000 de poze, multe frumuseti arhitecturale, multa istorie, multe peisaje superbe, si doar 2 saptamini... Trseul complet a fost: Bucuresti - Budapesta (2 zile si 2 nopti) - Viena (2 zile si 3 nopti) - Bratislava (1 zi) - Salzburg (1 zi) - Munchen (1 zi si 1 noapte) - Heidelberg (5 zile si 8 nopti) - Luxemburg (1 zi) - Strasbourg + Ribeauville (1 zi) - Mannheim (1 zi) - Munchen (1 zi).

Nu stiu ce mi-a placut mai mult. Daca a fost ziua fierbinte de august din Budapesta sau seara de week-end de pe podul "Chain Bridge" care devenise pietonal si era o copie fidela a celebrului "Karlovy Most" din Praga. Daca a fost romantismul Vienei, frumusetea cladirilor dar si minunatia din curtea palatului Schonbrun. Poate modul in care verii nostri slovacii au stiut sa faca din centrul istoric al Bratislavei o zona turistica minunata, poate modul in care imaginea lui Mozart se simtea (si se vindea) peste tot in Salzburg, poate minunatia de primarie din Munchen si statuetele care cinta la ora 12. Poate romantismul si frumusetea vechiului centru universitar Heidelberg si trenuletzul vechi de 100 de ani cu care poti merge in virful dealului, pentru a avea o panorama care iti ia suflarea, sau poate barul vechi de sute de ani din acelasi Heidelberg si cu pianistul care cinta fara partitura, ore in sir, fara sa se repete. Poate maretia unui oras mare dintr-o tara mica, Luxemburgul, sau poate casutele ca de turta dulce din Alsacia, catedrala din Strasbourg, dar si idilismul din Ribeauville, un satuc la 80 de kilometri de Strasbourg unde as vrea sa ma retrag cindva, la batrinete...

Sau poate cel mai mult mi-a placut civilizatia din toate aceste tari, relaxarea pe care o vedeam pe fata tuturor, fie ei unguri, austrieci, nemti sau luxemburghezi. Viata curge in ritmul lor linistit, si nu atit de grabit ca la noi. Si totusi, eu au timp sa traiasca, sa iasa in pacuri, sa se plimbe cu bicicletele, sa iasa seara la o bere, sa aiba grija de ei si de sanatatea lor si sa puna pe primul plan conceptul de calitate a vietii. Nu o sa-i vezi inghesuindu-se in tramvaiul 5 care venea cu o precizie aproape enervanta la ora la care era afisat pe panou, nu o sa il auzi claxonind isteric pe cel care e al zecelea la semafor in secunda in care s-a facut verde, nu o sa ai unde sa inveti injuraturi noi cum ai dimineata la Razoare, nu o sa-ti faci probleme pentru siguranta ta cind te plimbi pe strazi mai putin centrale dupa lasarea intunericului. O sa te miri cum mame cu copiii in carucior au curajul sa se plimbe cu tramvaiul, cum batrini in carucior ies seara sa bea o mere si sa manince niste wurst in centru, o sa te miri cit de bine e pus la punct totul, cit de mult conteaza omul pentru autoritati, cit de mult respect reciproc exista. Si nu o sa intelegi de ce toti cei a caror privire se intersecteaza cu a ta iti zimbesc, sincer, din inima, pentru ca ei stiu ca viata e frumoasa, si nu vei vedea fetele superior-plictisite sau cu nervii in pioneze dupa 5 kilometri intr-o ora si 20 de minute din traficul din Bucuresti.

Europa, venim si noi. Dar, din pacate, suntem inca atit de departe, incit nu pot decit sa ma mir cit de optimist a fost nea Brucan cind ne-a dat numai 25 de ani sa ajungem acolo. Mai avem sute de ani, multe schimburi de generatii si o nevoie tot mai puternica de epurare etnica. Pina atunci, ma duc sa inchid geamul, ca iar trece un jmecher cu un chiu sapte alb la mine pe strada, ascultind la maxim ultimele compozitii ale rapsozilor de cartier...

Sibiu 2007

Sibiul a fost desemnat pe 27 mai 2004 in urma votului final al Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana drept Capitala Culturala Europeana (CCE) pentru anul 2007, titlu pe care il imparte cu Luxemburg. Tema aleasa de Sibiu/Hermannstadt pentru Programul Sibiu 2007 isi propune sa prezinte profilul multicultural al acestui oras vechi de opt secole, sub deviza "City of Culture – City of Cultures".

De sute de ani, cetatea Sibiului s-a situat in calea invaziilor din Evul Mediu, al conflictelor si razboaielor. De aceea, in acele vremuri tulburi orasul isi intimpina vizitatorii cu ziduri de aparare solide si porti inchise. O legenda spune ca acum 800 de ani fondatorii orasului au trasat locul viitoarei asezari cu doua sabii - arme ce se pot vedea astazi in stema istorica a orasului. Sabiile din Evul Mediu au disparut de mult si orasul si-a deschis larg portile spre lume si a devenit adapost pentru oameni de culturi diferite, care vorbeau limbi felurite si impartaseau credinte diferite. Secolele in care au trait pasnic laolalta pe aceste meleaguri au adus tot mai aproape diversele comunitati etnice, pina la modelul de convietuire din ziua de azi. Sibienii sunt oameni calzi si ospitalieri. Ei isi primesc vizitatorii cu bratele deschise fie ca acestia vin sa-si stabileasca o afacere aici sau vin ca turisti dornici sa cunoasca mai bine mostenirea culturala si sa petreaca clipe de destindere.

Ocazia oferita Sibiului de a deveni Capitala Culturala Europeana a insemnat o sansa pentru sibieni de a-si prezenta orasul, modul de viata si realizarile, intr-un program complex si atractiv. Manifestari culturale, stiintifice, sportive, expozitii, concerte, parade, show-uri cu opera, dans, lumini si trupe rock in Piata Mare, happening-uri, festivaluri de teatru, film, arta stradala, excursii pe teme culturale, concerte de orga, festivaluri folclorice. Multiculturalism, caracter european, ingemanare de culturi, istorie. Asta inseamna Sibiul in 2007 si am fost tare bucuros sa ajung, chiar daca atit de spontan si pentru atit de putin timp, sa il vad.

Cunoscut in germana sub numele de Hermannstadt, Sibiul a fost dintotdeauna cel mai important centru al minoritatii germane din Transilvania. Chiar si in zilele noastre, aici se afla cea mai mare comunitate germana din Romania si un spirit german inca se mai simte in oras. Conform legendei, copiii pierduti din Hamelin au iesit din pesterile ‘Almasch’ in Transilvania, undeva aproape de actualul Sibiu. Aceasta este explicatia romantica a unui fenomen inedit prin care pe aceste locuri a aparut un popor cu par blond si ochi albastri, care vorbea germana si urma obiceiurile unor popoare aflate la mii de kilometri departare. In realitate, cetatile si satele fortificate din Transilvania au fost ridicate in secolul XII de catre imigranti veniti din zona vaii Moselle, cunoscuti sub numele de saxoni.

Astazi, Sibiul se prezinta ca o adevarata capitala culturala si turistica a Romaniei, atragand turistii prin farmecul sau medieval, prin minunatele frumuseti din imprejurimi, prin mincarurile si traditiile locale si prin fermecatorul decor natural. Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare. Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.

Imprejurimile Sibiului, dintre care zona etnografica de o inestimabila valoare culturala cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului', unde poti ajunge cu tramvaiul electric (al doilea din Europa), statiunea Paltinis (statiunea montana romaneasca cea mai veche si situata la cea mai mare altitudine - 1440m), muntii Fagaras de la Transfagarasan pina la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie turistica din Romania.

Strazile si pietele orasului istoric, cu arcadele lor gotice, casele in stil renascentist si elegantele biserici baroce, cladirile in stil art Nouveau, Piata Mica, Piata Mare, frumosul Muzeu Bruckenthal - toate acestea m-au facut sa indragesc Sibiul de cind l-am vazut prima oara. Primul lucru pe care l-am remarcat a fost arhitectura - aceleasi case de piatra, cu acoperisuri de tigla, perfect aliniate de-a lungul strazii. La fel ca la Brasov sau Sighisoara - acelasi parfum medieval de Europa Centrala, total diferit de restul Romaniei. Sibiul are o atmosfera distinct medievala, iar daca nu ar fi limuzinele de pe strazi sau magazinele luxoase, ar fi simplu sa-ti imaginezi ca te-ai intors in timp. Ar fi nevoie de pagini intregi pentru a enumera toate frumusetile pe care le ofera orasul. Cel mai bine este sa le descoperi singur si sa te bucuri de fiecare surpriza pe care o poti gasi la fiecare colt, ridicind colbul de pe aceste strazi stravechi. Sibiul e un muzeu in aer liber, iar o plimbare pe vechile strazi pietruite iti ofera ocazia sa vezi indeaproape vestigii ale unei epoci. Orasul are doua nivele: Orasul de Sus, unde se afla majoritatea obiectivelor istorice ale Sibiului, si orasul de Jos, legate prin Podul Mincinosilor ("Liegende Brucke" - primul pod metalic din Romania) si Pasajul Scarilor, construit in secolul al XIII-lea.

Piata Mare este centrul istoric al Sibiului, care a fost mentionata pentru prima data in 1411 ca fiind o piata de porumb. Ca in cazul majoritatii pietelor centrale din orasele medievale, acesta este locul unde aveau loc intilnirile publice -- dar si executiile publice. Piata Mica este inconjurata de cladiri medievale bine conservate, majoritatea locuinte si ateliere ale mestesugarilor, si ofera acces rapid la muzeele etnografice.

Sibiul mi s-a parut trist anii trecuti, imbracat in schele si plin de santiere care vizau transformarea si renovarea lui, dar ceea ce a iesit arata tare bine. E atit de frumos sa hoinaresti prin centru, prin zona pietonala, sa te asezi la una din zecile de terase, sa bei o bere si sa te uiti la oameni, sa vezi figuri destinse si oameni lipsiti de griji... Mi s-a parut absolut senzational si m-am simtit cu adevarat ca intr-o capitala europeana, fie ea si culturala din Romania. In noaptea de simbata spre duminica, la 12 noaptea, era o forfota de nedescris. Si multi iubitori ai rock-ului gothic, printre care si amicii mei care se delectasera in acea seara cu "Gathering", "My Dying Bride" si "Within Temptations". Dar si multi turisti din Germania, Belgia, Olanda sau capitala culturala infratita Luxemburg. Multi tineri care nu aveau poate nimic in comun cu rockul gothic. Dar si multi sibieni trecuti de 50 de ani care se simteau bine plimbindu-se la ora respectiva, oprindu-se la o terasa pentru o bere, un frappe sau un cocktail cu umbrelutza. Desi era ora 12 noaptea, era foarte greu sa gasesti o masa libera. Si totusi... Atita relaxare, atita calm si niste priviri atit de linistite. Oameni care se bucurau ca traiesc si care stiau sa faca si altceva decit sa se uite la "Surprize, surprize". Mi-am dat seama cit de mult imi lipseste asa ceva in Bucuresti. Centrul istoric e o tiganie manelistica unde se vind blugi turcesti si seminte, si doar "Carul cu bere" te face sa te simti bine. Ne lipseste foarte mult o zona pietonala cu zeci de terase una linga alta, unde sa poti minca niste papanasi sau bea o bere la orice ora, unde sa poti sta cu prietenii uitind notiunea timpului, sau unde sa mearga cu placere si parintii nostri.

Iar in Bucuresti, totul se intimpla prea repede, nimeni nu mai are rabdare, ziua ar trebui sa aiba minim 40 de ore, si intreaga noastra viata e o fuga. Fugim pe contrasens ca sa ajungem mai repede, nu mai avem timp pentru noi, nu ne mai facem acele mici placeri ale vietii pentru ca nu avem timp si suntem pe fuga.O opozitie atit de flagranta fata de calmul ardelenesc, fata de modul molcom in care se intimpla totul. Liniste, calm, seninatate, buna-voie, boemie. Lucruri pe care le regasesti doar in anumite oaze de putina lume stiute din Bucuresti, dar omniprezente in Sibiu, Brasov sau Sighisoara. Noi ne grabim atit de mult ca sa ajungem... Dar oare unde vrem sa ajungem ? Nu cumva ne grabim atita ca sa ajungem intr-un loc ca Sibiul, unde sa ne simtim bine uitindu-ne pur si simplu la oamenii din jurul nostru ?

Una peste alta, statutul de Capitala Culturala Europeana a schimbat Sibiul fata de cum il mai vazusem eu anii trecuti, si l-a schimbat in bine. Am stat doar citeva ora si am dormit o noapte, in mod cert vreau sa mai ajung acolo anul asta si va sfatuiesc pe toti sa il includeti in itinerariile voastre din 2007, pentru ca va va incarca din plin bateriile cu un cocktail de parfum medieval, arhitectura gotica, cultura, traditie, calm si lipsa de griji, si sigur va va face sa mai luati un pic piciorul de pe pedala de acceleratie a vietii traite pe contrasens. Sibiul ne asteapta pe toti sa-i descoperim muzica, dansul, teatrul, artele vizuale si toate celelalte evenimente ale acestui an.