Bucurestiul vechi - remember Uranus

Tot plimbindu-ma pe net, am descoperit ceva senzational. Pe o pagina de flickr, Dan Vartanian ne arata Bucurestiul anilor 1975-1980 vazut prin obiectivul aparatului sau de fotografiat. Fotografiile originale au fost facute pe film alb-negru ORWO si reprezinta o retrospectiva sentimentala a unor locuri care au disparut din peisajul bucurestean, odata cu sistematizarea fortata a capitalei si punerea in practica a tendintelor megalomane ale lui Ceausescu, dupa vizita in Coreea de Nord.

Cartierul Uranus era un cartier discret si linistit, cu strazi in panta, rare in Bucuresti si curti. O fresca excelenta a acestui cartier se regaseste intr-un articol excelent scris de Traian Ungureanu in Revista 22.

"Pina la sfirsitul anilor '70 a existat in Bucuresti un loc extraordinar. Cartierul Uranus. Nu e singurul loc distrus, scos din Bucuresti cu buldozerul si dinamita. Alte cartiere vechi au fost, de asemenea, demolate si, probabil, am pierdut odata cu ele ceva ce nu vom mai intilni vreodata.

Ceva sentimental, sudic si mahalagesc, neinsemnat si cuceritor dormea noaptea peste tot cartierul si pornea de la cap, dimineata, odata cu primii papuci tirsiiti prin curti. Era Paradisul. Timpul se oprise, in sfirsit, la adapost de framintarile care munceau alte parti ale orasului. Strazi inguste, cu piatra lustruita de biciclete vechi, coborau in panta, coteau deodata ca un izvor strins de munti si se intretaiau cu alte strazi in piete mici, ascunse sub lumina vreunui felinar cu frunza mereu ruginita. Pe margini, peste peretii caselor, balustrade lungi de fier curgeau iedera. Oamenii locului se tineau cu o mina de ele si urcau treptele marunte ale strazii cu priceperea si cumpatarea serpasului.

Cartierul Uranus a fost demolat si cred ca acest lucru nu mai are cum sa ajunga la cunostinta noastra in toata gravitatea sa istorica. Orasele se schimba, desigur. Timpul macina pina la pulbere. Dar Uranus n-a fost acoperit de lava, nici abandonat si ingropat apoi de nisipuri. Uranus n-a avut o moarte onorabila. Si nici oamenii care l-au locuit. Locuit? E vorba de mult mai mult. Oamenii care au “locuit” in Uranus au dat vietii o calitate pe care noua Romanie a pierdut-o.

Demolarea cartierului Uranus a fost o crima istorica. Am pierdut ceva ce nu se pierde nici in razboaie: stiinta de a trai, asa cum am invatat-o prin istorie. Problema e ca asemenea lucruri nu se pot recupera. Istoria nu poate fi derulata si traita in reluare.

Armonia vietii in cartierul Uranus era atit de izbitoare tocmai din cauza acestei intelegeri netulburate. Nici o constringere si nici un viitor obligatoriu nu apasau aceste locuri care erau foarte sigure de rostul lor. In jur insa, in concentrarile de blocuri numite prin abuz cartiere, spatiul era si este dominat de constringeri si obiective zdrobitoare."

Din pacate cartierul Uranus s-a dus, stradutele acelea frumoase si casele boieresti cu curti mari si flori multe nu mai exista decit in fotografii, iar amintirile si locul de bastina a zeci de mii de oameni au fost distruse de buldozerele ceausiste, pentru a zgindari orgolii megalomane si a ciunti din trupul Bucurestiului una din cele mai frumoase si boeme parti. Din fericire, mai avem citeva marturii ale acelei perioade, pastrate de fotografi precum Dan Vartanian, care vin acum sa ne incinte ochii si sufletul, sa trezeasca amintiri si nostalgii si sa determine regrete eterne.

Cele mai interesante seturi de imagini sunt acestea:

http://flickr.com/photos/danvartanian/sets/72157594191815554/ - imagini din vechiul Bucuresti

http://flickr.com/photos/danvartanian/sets/72157594166834095/ - odiseea comunista

http://flickr.com/photos/danvartanian/sets/72157594569589984/ - imagini de dupa cutremurul din 1977

Enjoy !