Pastele in lume

Sarbatorile Pascale reprezinta cea mai importanta sarbatoare a crestinatatii. Oamenii de pretutindeni, atit de indepartati unii de altii prin asezare geografica, natie, rasa, limba, cultura si traditii, devin un tot unitar in aceasta perioada si impartasesc taina Invierii Domnului. Unele traditii se mentin in cea mai mare parte a lumii (cum ar fi mielul si ouale), in timp ce alte traditii variaza in functie de specificul fiecarei tari si de istoria acesteia. Desi sunt respectate aceleasi canoane religioase, fiecare popor a dezvoltat propriile traditii pascale cu ocazia sarbatorii Sfintelor Paste. Se pare ca numitorul comun al Pastelui in lume este cadrul familiar. Toti oamenii isi petrec sarbatorile in sinul familiei, se desfata cu dulciuri si bunatati si vopsesc oua.

• Românii sunt un popor plin de superstitii, legate nu doar de moartea si invierea lui Iisus, ci si de noroc, de casatorie si de bunul mers al societatii. Din batrini se spune ca ouale vopsite in Vinerea Mare au puteri miraculoase. Fetele care isi spala obrazul in apa in care au strecurat coaja de la ouale ciocnite vor avea tenul luminos si curat, pentru tot restul anului. Aceleasi superstitii mostenite din batrani ne invata ca in Joia mare, somnul de dupa-amiaza nu este tocmai indicat, caci atrage dupa sine lenea de-a lungul intregului an, precum si incapacitatea de a duce la bun sfarsit o activitate, oricat de nesemnificativa ar fi aceasta. Despre persoanele care ciocnesc oua rosii si rostesc simultan, nevoit, "Hristos a inviat!" si "Adevarat a Inviat!" se spune ca le va fi iertat un pacat greu, iar descoperirea unui ou cu doua galbenusuri e semn de casatorie in curind.
• Francezii stau cu familia, isi impart oua de Pasti, sau oua cu surprize. Astazi, au renuntat la ouale propriu-zise si le-au adoptat pe cele de ciocolata in diferite marimi si arome, invelite in poleiala, in memoria lui Ludovic al 14 lea, care le impartea oua suflate cu aur supusilor sai, oua care contineau, ca si in vremurile noastre, surprize in interior. Oul care se deschide pentru a cauta surpriza din interior il intruchipeaza simbolic pe Iisus care iese din mormint si invinge moartea. In Haux, Franta, se obisnuieste sa se gateasca in plina strada, in fiecare an, o omleta gigantica, din mai mult de 4500 de oua. Masa copioasa trebuie sa hraneasca peste 1000 de oameni in Ziua de Pasti. Si aici, postul creeaza de multe ori abuzuri ulterioare, pentru ca oamenii se bucura de masa imbelsugata.
• In Italia, clopotele bisericii sunt auzite pe parcursul intregului an, dar se opresc in Joia Mare si linistea se asterne peste intreg tinutul. Oamenii sunt mai tacuti si mai ginditori, amintindu-si de rastignirea lui Iisus. In dimineata zilei de duminica, se aud din nou clopotele, care-i anunta pe oameni ca Iisus a inviat. Copiii gasesc oua ascunse prin casa sau in gradina. In timpul Postului, femeile pun griu la incoltit, intr-un loc intunecat din casa. Firele de griu vor fi folosite pentru decorarea bisericilor in zilele premergatoare Pastelui. Italienii pregatesc si ei un soi de pasca: o prajitura cu brinza dulce si traditionala „colomba” – o prajitura dulce cu migdale si fructe confiate. Si ei prefera picnicurile si iesirile in aer liber in ziua de Pasti, insa nu sunt adeptii gratarului cu mititei si bere, preferind bucate ceva mai rafinate: friptura de miel cu fasole si brinza maturata din carne de oaie.
• Cu siguranta unul dintre cele mai ciudate obiceiuri de Paste are loc in Cehia, Ungaria si Slovacia unde se obisnuieste ca in lunea Pastelui femeile sa fie batute sau biciute. Barbatii arunca apa peste femei si apoi le lovesc cu biciuri realizate manual din mladite de salcie impletite cu panglici. Aceasta „bataie” este simbolica si, potrivit legendei, femeile trebuie sa fie batute (doar in aceasta zi) pentru a se pastra sanatoase si frumoase tot anul. Feministelor s-ar putea sa nu le placa acest obicei. Insa pentru cehi, spre exemplu, Pastele nu este considerat o sarbatoare atat de importanta din punct de vedere religios. Ei se axeaza mai mult pe venirea primaverii, o oportunitate de sta alaturi de familie si prieteni, de a participa la diferite petreceri si bilciuri. Insa nu s-au indurat sa renunte la magica impodobire a oualor de Pasti, folosindu-se si astazi de tehnica denumita „kraslice” (albusul si galbenusul sunt inlaturate si este decorata doar coaja oului).
• In Anglia, Pastele este o perioada de sarbatoare, animata de festivaluri, parade si de oferirea cadourilor, in special, oua de ciocolata; insa Pastele inseamna mai mult decat atit, cea mai importanta semnificatie raminind totusi cea religioasa. Un sport traditional, practicat lunea de dupa Paste, este rostogolitul oualor pe un deal. Obiceiul difera insa, de la regiune la regiune, cistigatorul fiind fie oul care se invirteste mai repede, fie cel care supravietuieste la cele mai multe rostogoliri sau cel care trece printre anumite obstacole. La festivalul Hocktide din Hungerford, noua politica a orasului consta in sunarea alarmelor din cand in cand, pentru a-i chema pe barbati in ziua de Pasti in Hocktide Court. Acolo sunt alesi doi reprezentanti care vor trebui sa mearga pe strazi si sa imparta portocale femeilor. Acestea, la randul lor, sunt nevoite sa ii rasplateasca cu un sarut. Britanicii mananca in ziua de Pasti un fel de colaci (Hot cross buns) care au imprimata o cruce din zahar pe ei, reprezentand crucea pe care a fost rastignit Iisus. De asemenea, englezii tin o traditie anglo-saxona conform careia colacii facuti in vinerea Mare nu mucegaiesc niciodata si unul dintre ei, cel mai frumos, trebuie pastrat in casa pentru noroc, pana la Pastele viitor. Ei mai gatesc si o tarta cu fructe specifica, cu 11 mingii de martipan in mijloc, simbolizandu-i pe cei 11 apostoli (fara Iuda).
• In Suedia, in amintirea suferintelor petrecute de Iisus, in vinerea dinaintea Pastelui, tinerii “se biciuiesc” cu nuiele de mesteacan decorate si impodobite. O alta traditie legata de Pasti este sarbatorita in Joia Mare; conform traditiei, aceasta perioada era legata de vrajitoare, ce simbolizau ghinionul, astfel pentru a le alunga erau aprinse focuri, iar oamenii faceau zgomote ciudate si acestea zburau catre “Bllkulla”. Astazi acest eveniment este sarbatorit pentru amuzamentul copiilor.
• Pastele in Olanda este marcat de carnavalurile care preced perioada de post si penitenta. Pregatirile pentru carnavaluri incep inca din anul anterior in cea de-a 11 zi a celei de-a 11 luni, cand un consiliu de 11 persoane se intalneste pentru a pune la cale programul carnavalurilor. In timpul carnavalurilor, olandezii participa la diverse petreceri, parade si baluri mascate. In fiecare oras o persoana este aleasa Printul Carnavalului si ii sunt inmanate cheile urbei. In prima zi de Paste, olandezii obisnuiesc sa ia masa in familie. Masa este atent decoarata de gospodine cu oua colorate si flori de primavara. Nelipsita din meniul traditional al olandezilor este „Paasbrood”, un fel de piine dulce care contine struguri si stafide.
• Irlandezii au si ei parte de o adevarata sarbatoare ritualica, sarbatorind renasterea, viata care invinge moartea si bucuria venirii primaverii, specifice crestinatatii, insa aici isi fac si mai mult simtita prezenta influentele culturii celtice in Dansurile Zorilor, Funeraliile Scrumbiei si Dansul Prajiturii, traditii din perioada pre-crestina.
• In Letonia, jocul traditional de Paste al copiilor este foarte similar cu ciocnitul oualor la noi. Doar ca ei nu se folosesc de replicile „Hristos a inviat!” – „Adevarat a inviat!”. Copiii ciocnesc oua fierte colorate pana ce acestea crapa, iar cel al carui ou a crapat este nevoit sa-l cedeze. Placerea cea mai mare ar trebui sa fie mancatul. Insa, de obicei se mai si triseaza cu oua de lemn.
• In Germania, oamenii obisnuiesc sa aprinda un foc mare in care arunca brazii de Craciun pe care i-au impodobit in timpul iernii. Focul este vazut ca o victorie a frumoasei si coloratei primaveri asupra zilelor friguroase de iarna. Poate ca ar trebui sa tinem si noi aceasta traditie, insa românii s-au hotarat sa replanteze pomii de Craciun primavara, ceea ce este cu atit mai bine.
• In Finlanda Pastele seamna cu Halloween-ul: copiii se mascheaza si se duc sa cerseasca pe strazi, minjiti pe fata cu funingine si purtand maturi cu coada lunga, intocmai ca niste vrajitori. In unele parti ale Finlandei chiar se fac focuri de tabara in ziua de Paste. Traditia comemoreaza vrajitoarele care zburau deasupra Finlandei intre Vinerea Mare si Duminica Pastelui.
• In Elvetia, toate satele isi transforma fantanile in adevarate Fintini Pascale, in care arunca fisii de hirtie colorata, flori si oua pictate pentru a le decora. Se celebreaza astfel simbolul apei in vietile noastre.
• In Polonia se spune ca daca barbatul - capul familiei ia parte la prepararea masei de Pasti, mustata sa se va albi subit si va ramane fara bani, iar coca nu va mai creste. Polonezii sunt renumiti pentru mielul de zahar pe care il pun pe masa de Pasti, care il simbolizeaza pe Iisus Inviat. Invitatii la masa nu au voie sa fumeze, altfel nu vor mai primi niciun fel de mancare calda.
• In Grecia, Prima ceremonie este tinuta in Vinerea Mare, cunoscuta ca si ziua coboririi trupului Mintuitorului de pe cruce. Catafalcul este scos din altar si purtat pe strazile orasului, urmat de credinciosi cu lumanarile aprinse. Simbata Mare este dedicata pregatirilor, iar atmosfera generala este de voiosie si buna dispozitie, pentru ca se stie ca nu a mai ramas mult timp pana la Inviere. Bisericile sunt decorate de sarbatoare, oamenii sosesc pe inserat, avind luminari, iar la miezul noptii iau lumina si isi spun "Hristos a inviat!" (in limba greaca, "Christos anesti!"). In prima zi de Paste, au loc, in aer liber, diferite manifestari de bucurie pentru Invierea Domnului, consumandu-se supa de miel, friptura de miel, oua, salate si prajituri speciale. De asemenea, grecii maninca o piine rotunda (lipie), ornata cu o cruce facuta din oua rosii, care se numeste Christopsomon.
• In Rusia, Incondeierea oualelor este una dintre traditiile pascale de baza din Rusia. Cea mai frecventa culoare pentru vopsirea oualelor este rosu. Vopseaua rosie este aleasa pentru ca simbolizeaza sangele domnului Isus Hristos. In plus, rusii obisnuiesc sa sparga ouale rosii folosind cuie, traditie ce aminteste de rastignirea Domnului Isus Hristos. Rusii merg la biserica in noaptea de simbata. La miezul noptii, ei ies afara si inconjoara biserica, intonind cantece religioase. Preotul ciocaneste la usa, iar toti se intorc in biserica pentru a sarbatori Invierea.
• In Spania Postul Mare consituie o perioada de meditatie, rugaciune si privatiuni, care-i purifica pe oameni si ii pregateste pentru miracolul Invierii. In Duminica Floriilor, oamenii merg la biserica, iar copiii duc ramuri si frunze de palmier pentru a fi binecuvantate de preot. Baietii au ramuri simple, in timp ce fetele duc unele ornate cu bomboane si beteala. In Simbata Mare, toata lumea merge la biserica, iar duminica se ia masa in familie si se merge in vizita la rude. In Joia Mare in Verges, Spania, populatia se plimba pe strazi intr-un „dans al mortii”, un fel de parada in intregul oras medieval. Toata lumea care participa este mascata si procesiunea se incheie cu niste scheleti inspaimantatori ce cara dupa ei cutii cu cenusa. Dansul incepe la miezul noptii si continua timp de 3 ore pana dimineata devreme.
• Pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Pastele este sarbatorit in diferite moduri, pentru ca oamenii apartin mai multor confesiuni religioase. In marile orase au loc manifestari, iar oamenii ies pe strazi imbracati in haine noi. Paradele sunt de obicei conduse de o persoana care duce o lumanare sau o cruce. De Paste, se mananca preparate din carne, cartofi si diferite legume. In dimineata Pastelui copii se trezesc devreme ca sa-si verifice cosuletele. Urmeaza apoi un soi de vinatoare de oua in jurul casei sau prin parcuri. Se organizeaza numeroase concursuri, iar copii care gasesc cele mai multe oua ascunse primesc premii.
• In partea de nord a Argentinei se organizeaza un carnaval. Toata lumea se pregateste de sarbatoare in sunetele muzicii, se consuma doua tipuri de bauturi - aloja si chicha - iar oamenii se imbraca in poncho-uri si poarta palarii, in credinta ca astfel se vor feri de duhurile malefice. In ziua de marti care precede Miercurea Cenusie (prima zi a Postului Pastelui), se desfasoara ceremonia "tincunoaco". Mamele si bunicile se aduna, asezindu-se pe doua randuri in jurul unei arcade facute din ramuri de salcie si decorate cu flori, fructe, dulciuri si lanterne micute. Cele doua grupuri se intalnesc apoi sub aceasta arcada si isi daruiesc cite o papusa, pe care in prealabil o atinge fiecare de frunte. Ritualul acesta constituie o ceremonie sacra, despre care se considera ca semnifica legatura indestructibila care le uneste pe femei si pe care nu o poate desface decat moartea. In Simbata Mare, carnavalul ajunge la apogeu. Femeile, imbracate in camasi largi, poncho-uri viu colorate si purtand palarii albe, interpreteaza cantece folclorice si danseaza in onoarea lui Pukllay (o zeitate despre care se spune ca este spiritul intregului carnaval). Dupa incheierea ceremoniei, se sacrifica o oaie, ceea ce simbolizeaza sfarsitul carnavalului.
• In Brazilia, carnavalul de la Rio de Janeiro se desfasoara inainte de inceperea Postului Pastelui. Pe parcursul intregului an, brazilienii se pregatesc pentru carnaval, iar pe durata acestuia ei se distreaza cat mai mult, cinta, danseaza si organizeaza parade, pregatindu-se astfel pentru perioada Postului. Saptamina Mare incepe cu o ceremonie de binecuvintare a ramurilor de palmier, care sunt impletite in diferite modele complicate, reprezentand cruci, steaguri, litere si alte obiecte asemanatoare. Strazile sunt impodobite, iar o procesiune de oameni circula incet prin tot orasul, purtand statuete reprezentand pe Fecioara Maria si Iisus Hristos. In aceste zile, se consuma o anumita mincare, denumita pacoca si care este servita oricarui musafir care intra in casa. In Simbata Mare, se celebreaza un mic ritual care evoca sinuciderea prin spinzurare a lui Iuda. Brazilienii isi ascund ouale de ciocolata in cele mai ciudate locuri, spre deliciul celor mici.
• Mexicanii, sarbatoresc Pastele doua saptamini: Saptamana Sfanta - Semana Santa, cand sunt sarbatorite ultimele zile ale lui Iisus si Pascua, sarbatorind Invierea lui Iisus, reprezinta totodata si eliberarea de sacrificiile impuse de post. Fiecare comunitate sarbatoreste acest eveniment in functie de influentele religioase, insa cel mai emotionant moment, din saptamana sfanta, caracteristic la majoritatea comunitatilor, il constituie punerea in scena a evenimentelor petrecute in trecut. Scenetele redau ultima cina, tradarea, judecata, in unele orase intalnindu-se chiar si rastignirea.
• In Chile, duminica Floriilor este cunoscuta sub denumirea de Duminica Palmierului sau "Domingo de Ramos". Ceremonia specifica se desfasoara sub forma unei procesiuni. Palmierul este o planta plina de semnificatii: simbolizeaza victoria, bucuria si pacea. Palmierul a fost intotdeauna considerat copacul vietii si copac divin, dat fiind faptul ca traieste aproximativ 300 de ani. Vineri se maninca peste, iar pana duminica dimineata sunt difuzate programe speciale de muzica religioasa, cunoscute sub termenul generic de "doliu". In dimineata zilei de duminica, se transmit programe muzicale avand ca tema Invierea.
• In Uruguay, saptamana care precede inceputul Postului Mare este cunoscuta sub denumirea de Semana Criolla si in fiecare zi au loc diferite manifestari in centrul orasului, pentru ca, incepand din prima zi de post, totul sa se cufunde intr-o tacere pioasa. Cele mai somptuoase astfel de sarbatori au loc in Montevideo. Majoritatea magazinelor sunt inchise, intreg orasul este decorat, iar oamenii canta si danseaza pe strazi.
• Pastele in Australia este sarbatorit cu foarte mult fast. Bineinteles ca triburile de aborigeni care au populat regiunea au influentat modul in care se sarbatoreste Pastele in Australia. Ouale de ciocolata, precum si celelalte dulciuri traditionale de Paste au capatat o semnificatie deosebita in sarbatorirea Pastelui in Australia. Legenda Iepurasului de Paste aducator de oua de ciocolata copiilor care au fost cuminti a fost adoptata si de australieni. Dar cum iepurii nu se numara printre animalele preferate de localnici, din cauza ca le distrug recoltele, in 1991 o fundatie australiana a pornit o campanie care are ca scop inlocuirea Iepurasului de Paste cu Bilby (o specie de animal care traieste doar in Australia si care este pe cale de disparitie - un rozator de mici dimensiuni cu un nas lung si urechi mari precum ale unui iepure). Martea din Saptamana Patimilor este asociata cu Ziua Clatitei, pentru ca australienii maninca foarte multe clatite in perioada postului.
• In Egipt, Postul Mare dureaza 55 de zile, in acest interval nefiind ingaduit sa se manance carne, peste, oua sau lapte. Principalele alimente care se consuma sunt fructele si legumele. Duminica, bisericile sunt impodobite cu ramuri de palmier si flori, iar copiii primesc ramuri de palmier udate cu apa sfintita, pe care le duc acasa si le pastreaza pe intreg parcursul anului. Luni, in cea de-a doua zi de Paste, se sarbatoreste un vechi festival al primaverii - oamenii ies in parc, in gradinile publice si fac schimb de oua colorate.
• In Filipine, barbatii ies pe strazi in Vinerea Mare si se biciuiesc pentru a-si aminti de suferintele prin care a trecut Iisus, iar cei mai curajosi chiar se rastignesc pentru a-si arata credinta. Barbatii aleg autoflagelarea sau sunt batuti de catre alti barbati cu biciuri de bambus.