Zorba Grecul

"Zorba imi aparu in vis. Nu-mi aduc aminte ce-a zis, nici de ce venise. Dar cind m-am trezit, inima imi batea sa-mi sparga pieptul si alta nu; fara sa stiu de ce, mi se umplura ochii de lacrimi. O dorinta irezistibila m-a cuprins indata sa reconstitui viata pe care-o dusesem amindoi pe coasta cretana, sa fortez memoria pentru a-si aminti, pentru a aduna toate cuvintele, strigatele, gesturile, risetele, plinsetele, dansurile lui Zorba, pentru a le salva" (Nikos Kazantzakis)

Cred ca putini sunt cei care nu au vazut filmul "Zorba" cu Anthony Quinn in rolul principal. Pentru mine, este un film pe care intotdeauna il revad cu placere, dupa cum tot cu placere am citit si cartea lui Nikos Kazantzakis, scriitorul grec care a dat nastere celebrului personaj in romanul aparut in 1947. Nu stiu daca filmul sau cartea este mai celebra, dar in mod sigur absolut toti am auzit de sute de ori melodia de final si am dansat aproape la fiecare petrecere dansul lui Zorba. "Sufletul grec" izbucneste din toate paginile cartii si din toate scenele filmului. Filmul este unul despre oameni cu singe fierbinte si oase solide, despre salbaticiune si inadaptare umana, despre semnificatiile vietii, dar mai ales despre pofta de a trai. Poate singurul lucru care lipseste acestui film este culoarea. Este considerat filmul-chintesenta despre greci si modul lor de viata.

In centrul actiunii pare a fi Basil (Alan Bates), un scriitor englez de origine greaca care mosteneste o mina de lignit in insula Creta. El vine aici decis sa o puna pe picioare. In portul Pireu se intalneste cu grecul Zorba (Anthony Quinn), pe care il angajeaza ca bucatar, iar acesta devine intr-un final mina lui dreapta. "Eroul" este insa Zorba, un om pasionat de viata, pe care o reduce la femei, vin, cintec si dans - toate fiind de fapt apararea sa impotriva unor tragedii personale din trecut. Zorba incearca sa-l faca pe Basil sa traiasca cu adevarat, impingindu-l spre vaduva satului si dindu-i un "bun" exemplu prin relatia sa cu batrina curtezana franceza Madame Hortense. Cei doi trec prin multe impreuna - o crima, citeva esecuri profesionale, un deces - totul culminind cu sfirsitul, perfect realizat. Scena memorabila de final este una din cele mai impresionante scene din filmografia mondiala, iar Anthony Quinn face cel mai bun rol din cariera. Muzica ii confera filmului o energie demonica, fiind compusa de Mikis Theodorakis.

Alexis Zorba este un prototip al celor care nu renunta sa creada in ceva, al celor care merg pina la capat, cu crezul ca piedicile intimpinate fac cumva viata mai frumoasa. Acest personaj memorabil - barbat liber si patimas, care iubea cu ardoare femeile, vinul, muzica si dansul, a inspirat si crezul lui Anthony Quinn - "Iubesc viata, deci traiesc. Iubesc actoria, deci joc“ , un crez genial de simplu, dar care ne aduce aminte odata in plus sa invatam ceva din aceasta poveste. Veselia, inconstienta si incurabilul optimism trebuie sa fie tot atitea chei de a intelege lumea si numai iubind viata, o putem trai din plin. Pentru cine nu a facut asta, recomanda: cititi cartea, vedeti filmul si in mod sigur in fata unui asemenea exemplu, pofta de viata va reveni !

Free your mind ! Descatuseaza-te de ideile preconcepute, uita cele rele, nu lasa nimic sa stea in calea idealurilor tale ! Traieste-ti viata ca si cind fiecare zi ar fi ultima !