19 septembrie 2009

File de vacanta 6

La jumatatea drumului dintre Brasov si Sighisoara, pe un deal de vreo 500 m inaltime, se afla cetatrea Rupea. Vazuta de pe drum, pare solida si impunatoare, dar, odata ajuns intre zidurile ei, ai impresia ca ai ajuns intr-un loc care tocmai a supravietuit unui bombardament. Dupa ce am mers pe un drum ingust care mi-a mai crescut un pic pasiunea pentru off-road, am ajuns pina aproape de cetate. Dupa ce am ajuns la zidurile ei, am luat-o prin stinga cetatii si am gasit poarta bine ascunsa in spate.
Din pacate, cetatea Rupea e lasat in paragina. Nu se pune problema vreunui ghid tiparit sau pliant de prezentare. Cu atit mai putin vreun magazin de suveniruri sau macar niste scari pe cararea din padure. Nimic altceva care sa atraga decit natura, frumusetea salbatica a locului, o vedere panoramica impresionanta si istoria plina de incercari a cetatii, pe care poti sa o afli daca ai norocul sa il gasesti pe batrinelul care stie toate povestile. Acum am dat de un alt bunicut, care statea si pazea locul acolo sus, in mijlocul unei lumi uitate.
Cetatea Rupea este situata pe un masiv de bazalt, monument al naturii. A fost ridicata pe ruinele unor cetati mult mai vechi de pe timpul dacilor, care se spune ca purtau numele de “Ramidava”. Pozitia inalta, de pe dealul Cohalmului, iti ofera o priveliste pina hat departe a Podisului Tirnavelor si o transforma intr-o locatie strategica. In decursul istoriei, cetatea Rupea a constituit un loc de refugiu pentru populatia din imprejurimi in fata repetatelor asedii ale turcilor si tatarilor.
In secolul XIV, in perioada rascoalei sasilor impotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, sasii au gasit cetatea in ruina si au construit pe ruinele Ramidavei, in mai multe etape, o cetate taraneasca.
Particularitatile Cetatii Rupea sunt date de forma de melc (sau de spirala ascendenta) a fortificatiilor si de Turnul Pentagonal. Cetatea facea parte din sistemul de semnalizare a invaziilor, contribuind astfel la protejarea Sighisoarei, important centru comercial din Transilvania.
Sistemul de fortificare consta din 3 incinte:

  • Cetatea de sus (cea mai veche constructie, construita inainte de colonizarea germana, pe ruinele Ramidavei. Intrarea in cetate se facea doar printr-un culoar foarte ingust)
  • Cetatea de mijloc (ridicata in secolul XV si largita la inceputul secolului XVII, unde au fost construite capela si Turnul Cercetasilor)
  • Cetatea de jos (datind din secolul XVIII, care cuprinde cele mai recente extinderi)

Constructia a dobindit 3 turnuri de aparare si 2 curti interioare, iar in prima curte, la intrare, exista si acum o fintina adinca de 59 metri, sapata in anul 1623, a carei apa inca nu a secat. Printre ruinele de azi, intarite din loc in loc cu turnuri poligonale, am mai deslusit turnul si poarta principala de jos, magazia militara, Turnul Slaninii (specific comunitatilor sasesti), Turnul Slujitorilor, magazia cu pulbere, Turnul Pentagonal, poarta de intrare in cetatea de mijloc, Turnul Ungrei, Camera judelui regal, Camera judelui scaunal, Turnul Cercetasilor, capela cetatii, Portita Cercetasilor, Turnul Scribilor, Turnul cu virful ingrosat, poarta de intrare in cetatea de sus, Camera scaunala si Camera de sus. Am ajuns in virful dealului si mi-a placut la nebunie privelistea de neuitat oferita de Dealurile Homoroadelor si de Podisul Hartibaciu.
Cetatea a fost amintita in documentele istorice ale vremii ca fiind un important centru comercial si mestesugaresc in vremea sa de glorie. Mare si frumoasa trebuie sa fi fost odata Cetatea Rupea, cu o panorama asupra vaii care taie si azi respiratia.
Cetatea a fost parasita in 1643, cind un incendiu devastator a transformat-o in ruine. La sfirsitul secolului XVII, sasii s-au refugiat in cetate, dar au predat-o fara lupta armatelor habsburgice. In 1790, o furtuna puternica a distrus acoperisul cetatii, iar de atunci cetatea a fost lasata in paragina.
Balariile cresc in cetate in voia lor, foarte inalte, abundente si pe alocuri, apar direct din ziduri, accentuind sentimentul ca te afli in casa pustiului si ruinei. Salbaticia locului socheaza. Si totusi am aflat ca in curind cetatea va intra in restaurare. Eu spun ca este un monument fascinant prin istoria si salbaticia ei si recomand cu incredere – mergeti sa o vizitati.
Si pozele de rigoare:



























2 comentarii:

Incze Klára spunea...

Ca sa vezi coincidenta: eu pe 19 septembrie am vizitat cetatea Rasnov:)

Boby spunea...

eu pe 18 august, dar ca de obicei sunt foarte in urma cu scrisul
cred ca a fost cam ultima ocazie sa o mai vezi
bine ca nu erai acolo cind a cazut balconul ala...