Mi-am continuat drumul spre nord, pentru a ajunge intr-una dintre cele mai frumoase parti ale României. In partea de nord-est a tarii, la granita cu tinutul Hertei se intinde Tara de Sus a Moldovei, numita si Bucovina (“Tara fagilor”) – meleaguri molcom unduite in obcine paduroase, cu ape repezi si cimpii roditoare. Bunicii mei se trag din aceasta minunata zona, asa ca nu puteam sa ratez in vacanta asta si un tur prin locurile radacinilor mele. Leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, Bucovina pastreaza marturii ale prezentei omului din cele mai indepartate vremuri.
Nordul Bucovinei face azi parte din regiunea Cernauti din Ucraina. Locuit de români din cele mai vechi timpuri, teritoriul Bucovinei a facut parte din voievodatul Moldovei, fiind apoi anexat de Austria in 1775. Nu este de mirare ca un tinut românesc atit de frumos, de bogat si de binecuvintat de Dumnezeu, cum este Bucovina, avea sa stirneasca, in atitea si atitea randuri, poftele imperialilor, fie ca acestia erau de sorginte habsburgica, fie ca erau rusi. Devine Ducatul Bucovinei in 1849, unindu-se ulterior cu celelalte provincii românesti in România Mare in 1918, pentru ca, dupa cel de-al doilea razboi mondial, partea sa de nord sa fie ocupată de URSS, ajungind apoi parte a Ucrainei.
In inima Carpatilor, printre batrine paduri si vesele piraie, unde ursii se ascund in luminisuri si cocosii de munte cinta triluri desavirsite, exista un cumpei de rai, o regiune minunata cu o natura superba, plina de traditii, cu puteri necunoscute si cu o stralucire secreta. Bucovina este un dar ceresc, o lume vrajita, cum nimeni nu ar mai cred ca exista, dar pe care o poti descoperi la fiecare pas. Puritatea aerului din Bucovina nu se regaseste nicaieri in Europa. Zona este extrem de atractiva si datorita lacaselor de cult ortodoxe, devenite importante nuclee de cultura si de spiritualitate. Epoca domnitorilor Petru Musat – Stefan cel Mare – Petru Rares – Alexandru Lapusneanu si apoi a familiei Movilestilor a fost deosebit de straluctitoare, Bucovina fiind impodobita de biserici si minastiri fortificate, in sec XIV – XVI, care apoi au capatat un impresionant vesmint de fresca exterioara, fiecare cu culoarea sa specifica. Prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti, lacasurile din Bucovina isi continua si astazi menirea, primind deopotriva pe credinciosi sau pe simplii iubitori de frumos atrasi de faima albastrului de Voronet, rosului de Humor, verdelui de Sucevita, galbenului de Moldovita sau maiestritei combinatii de culori de la Arbore. Frescele exterioare ale bisericilor Humor, Moldovita, Arbore, Voronet, Sucevita, arhitectura si pictura minastirilor Putna, Dragomirna, Risca, Slatina, ale bisericilor Patrauti, Balinesti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului si a creaţiei artistice populare au dus la inscrierea tezaurului din Bucovina in catalogul UNESCO – “Mari monumente ale lumii”. Astfel, 7 minastiri sunt incluse in patrimonial UNESCO, iar elementele arhitecturii traditionale sunt extreme de frumoase si bine pastrate. Satele aparute din timpuri stravechi au pastrat si mai pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale, datini si obiceiuri strabune. Nu am cum san u remarc si oferta gastronomica deosebita a bucatariei bucovinene, de un specific aparte: placinte “poale-n briu”, ciorba radauteana, scrobul de oua, hribii cu smintina, mamaliga cu brinza si smintina si laptele de urs acru sau cobza de pastrav. Mestesugurile populare au jucat un rol de seama in dezvoltarea legaturilor dintre zone, tinuturi si tari, iar in Bucovina cele mai dezvoitate mestesuguri sunt prelucrarea lemnului, olaritul, incondeiatul oualor si torsul fibrelor. In Saptamina Mare, incepind cu ziua de marti pina vineri, pe linga simpla vopsire a oualor, se practica fie incondeierea cu pensula, fie impistritul, folosindu-se ceara. Cu timpul, tehnica incondeierii oualor a ajuns la nivel de arta. Cele mai mari si mai grele oua sunt transformate in adevarate capodopere cu desene complicate in verde, rosu, albastru, negru si galben. Bucovina este cunoscuta pentru folclor, costume, mobilier, olarit, tapiterii si covoare. Mestesugarii continua traditiile mostenite din generatie in generatie. Masti, costume traditionale, oua vopsite, obiecte din lemn sculptate, broderii si covoare care sunt inca elemente al vietii cotidiene.
Cred ca linistea si ospitalitatea din Bucovina sunt caracteristici potrivite pentru a reprezenta insusi esenta spiritului românesc. Pacea din minastirile Bucovinei nu poate sa nu lase o amprenta profunda asupra oricui. Bucovina inseamna istorie si traditie, inseamna credinta - prin minastirile construite de-a lungul vremii de catre domnitorii Tarii Moldovei. Bucovina. Inima principatului Moldovei, locul descalecarii lui Dragos, voievod de Maramures. Bucovina – scena razboiului celor doua Roze, in care razvratitul Bogdan de Maramures il alunga pe varul sau Sas si apoi pe Balc, intemeind dinastia Musatinilor. Bucovina – temeiul puterii lui Stefan cel Mare, care o transforma intr-un arhipelag minastiresc. Bucovina – pamint cazut sub puterea turcilor, care il cedeaza Imperiului Austro-Ungar, pe la 1775, o ocupatie cu bune si cu rele. Bucovina, revenita la România in 1918, cu un amestec interesant de etnii si culturi. Eu m-as intoarce oricind cu placere si chiar daca e usor sa confunzi minastirile intre ele, ce mi-a ramas in minte e spiritul oamenilor de acolo, respectul pentru natura si pentru linistea sufleteasca, lucruri pe care le gasesti in majoritatea satelor din zona. Este minunat si incantator sa te incarci cu energia istoriei, naturii si frumusetii sufletului bucovinean si merita sa treci macar o data in viata pe aceste meleaguri. Si ma simt mindru sa am origini pe aceste meleaguri binecuvintate. Eminescu spunea despre Bucovina ca este partea cea mai veche si mai frumoasa a Daciei. Balcescu o numea “templul de glorie al moldovenilor”, Kogalniceanu - “cea mai frumoasa parte a Moldovei, cu Cimpulungul, vechea republica romana, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu cele mai renumite si mai bogate minastiri, cu Putna, purtătoarea oaselor lui Ştefan cel Mare”. Nicolae Iorga spunea ca in Bucovina se gaseste “toata bogatia stralucitoare, de arta, monumentele cele mai frumoase ale vechilor domni si boieri”. Dimitrie Onciul scria: “Nicaieri pe tot cuprinsul romanesc nu se afla, pe un spatiu atat de mic, atata bogatie de istorie romaneasca, atatea amintiri scumpe ale trecutului nostru.”
“Astfel, totdeauna cind gindesc la tine, Sufletul mi-apasa nouri de suspine, Bucovina mea!” (M Eminescu)
Nordul Bucovinei face azi parte din regiunea Cernauti din Ucraina. Locuit de români din cele mai vechi timpuri, teritoriul Bucovinei a facut parte din voievodatul Moldovei, fiind apoi anexat de Austria in 1775. Nu este de mirare ca un tinut românesc atit de frumos, de bogat si de binecuvintat de Dumnezeu, cum este Bucovina, avea sa stirneasca, in atitea si atitea randuri, poftele imperialilor, fie ca acestia erau de sorginte habsburgica, fie ca erau rusi. Devine Ducatul Bucovinei in 1849, unindu-se ulterior cu celelalte provincii românesti in România Mare in 1918, pentru ca, dupa cel de-al doilea razboi mondial, partea sa de nord sa fie ocupată de URSS, ajungind apoi parte a Ucrainei.
In inima Carpatilor, printre batrine paduri si vesele piraie, unde ursii se ascund in luminisuri si cocosii de munte cinta triluri desavirsite, exista un cumpei de rai, o regiune minunata cu o natura superba, plina de traditii, cu puteri necunoscute si cu o stralucire secreta. Bucovina este un dar ceresc, o lume vrajita, cum nimeni nu ar mai cred ca exista, dar pe care o poti descoperi la fiecare pas. Puritatea aerului din Bucovina nu se regaseste nicaieri in Europa. Zona este extrem de atractiva si datorita lacaselor de cult ortodoxe, devenite importante nuclee de cultura si de spiritualitate. Epoca domnitorilor Petru Musat – Stefan cel Mare – Petru Rares – Alexandru Lapusneanu si apoi a familiei Movilestilor a fost deosebit de straluctitoare, Bucovina fiind impodobita de biserici si minastiri fortificate, in sec XIV – XVI, care apoi au capatat un impresionant vesmint de fresca exterioara, fiecare cu culoarea sa specifica. Prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti, lacasurile din Bucovina isi continua si astazi menirea, primind deopotriva pe credinciosi sau pe simplii iubitori de frumos atrasi de faima albastrului de Voronet, rosului de Humor, verdelui de Sucevita, galbenului de Moldovita sau maiestritei combinatii de culori de la Arbore. Frescele exterioare ale bisericilor Humor, Moldovita, Arbore, Voronet, Sucevita, arhitectura si pictura minastirilor Putna, Dragomirna, Risca, Slatina, ale bisericilor Patrauti, Balinesti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului si a creaţiei artistice populare au dus la inscrierea tezaurului din Bucovina in catalogul UNESCO – “Mari monumente ale lumii”. Astfel, 7 minastiri sunt incluse in patrimonial UNESCO, iar elementele arhitecturii traditionale sunt extreme de frumoase si bine pastrate. Satele aparute din timpuri stravechi au pastrat si mai pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale, datini si obiceiuri strabune. Nu am cum san u remarc si oferta gastronomica deosebita a bucatariei bucovinene, de un specific aparte: placinte “poale-n briu”, ciorba radauteana, scrobul de oua, hribii cu smintina, mamaliga cu brinza si smintina si laptele de urs acru sau cobza de pastrav. Mestesugurile populare au jucat un rol de seama in dezvoltarea legaturilor dintre zone, tinuturi si tari, iar in Bucovina cele mai dezvoitate mestesuguri sunt prelucrarea lemnului, olaritul, incondeiatul oualor si torsul fibrelor. In Saptamina Mare, incepind cu ziua de marti pina vineri, pe linga simpla vopsire a oualor, se practica fie incondeierea cu pensula, fie impistritul, folosindu-se ceara. Cu timpul, tehnica incondeierii oualor a ajuns la nivel de arta. Cele mai mari si mai grele oua sunt transformate in adevarate capodopere cu desene complicate in verde, rosu, albastru, negru si galben. Bucovina este cunoscuta pentru folclor, costume, mobilier, olarit, tapiterii si covoare. Mestesugarii continua traditiile mostenite din generatie in generatie. Masti, costume traditionale, oua vopsite, obiecte din lemn sculptate, broderii si covoare care sunt inca elemente al vietii cotidiene.
Cred ca linistea si ospitalitatea din Bucovina sunt caracteristici potrivite pentru a reprezenta insusi esenta spiritului românesc. Pacea din minastirile Bucovinei nu poate sa nu lase o amprenta profunda asupra oricui. Bucovina inseamna istorie si traditie, inseamna credinta - prin minastirile construite de-a lungul vremii de catre domnitorii Tarii Moldovei. Bucovina. Inima principatului Moldovei, locul descalecarii lui Dragos, voievod de Maramures. Bucovina – scena razboiului celor doua Roze, in care razvratitul Bogdan de Maramures il alunga pe varul sau Sas si apoi pe Balc, intemeind dinastia Musatinilor. Bucovina – temeiul puterii lui Stefan cel Mare, care o transforma intr-un arhipelag minastiresc. Bucovina – pamint cazut sub puterea turcilor, care il cedeaza Imperiului Austro-Ungar, pe la 1775, o ocupatie cu bune si cu rele. Bucovina, revenita la România in 1918, cu un amestec interesant de etnii si culturi. Eu m-as intoarce oricind cu placere si chiar daca e usor sa confunzi minastirile intre ele, ce mi-a ramas in minte e spiritul oamenilor de acolo, respectul pentru natura si pentru linistea sufleteasca, lucruri pe care le gasesti in majoritatea satelor din zona. Este minunat si incantator sa te incarci cu energia istoriei, naturii si frumusetii sufletului bucovinean si merita sa treci macar o data in viata pe aceste meleaguri. Si ma simt mindru sa am origini pe aceste meleaguri binecuvintate. Eminescu spunea despre Bucovina ca este partea cea mai veche si mai frumoasa a Daciei. Balcescu o numea “templul de glorie al moldovenilor”, Kogalniceanu - “cea mai frumoasa parte a Moldovei, cu Cimpulungul, vechea republica romana, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu cele mai renumite si mai bogate minastiri, cu Putna, purtătoarea oaselor lui Ştefan cel Mare”. Nicolae Iorga spunea ca in Bucovina se gaseste “toata bogatia stralucitoare, de arta, monumentele cele mai frumoase ale vechilor domni si boieri”. Dimitrie Onciul scria: “Nicaieri pe tot cuprinsul romanesc nu se afla, pe un spatiu atat de mic, atata bogatie de istorie romaneasca, atatea amintiri scumpe ale trecutului nostru.”
“Astfel, totdeauna cind gindesc la tine, Sufletul mi-apasa nouri de suspine, Bucovina mea!” (M Eminescu)
Postări
1 comentarii:
Probota, Rasca, Bogdanesti, Balinesti, Malini, Falticeni, etc. sunt in parte de Regat-Moldova a judetului Suceava, nu in Bucovina.
Trimiteți un comentariu