Din moment ce m-au purtat drumurile prin Tinutul Neamtului, nu aveam cum sa ratez Cetatea Neamt. Drumul prin padure urca asfaltat, dar pieptis, cu un unghi imens, pina la cetate. Aerul puternic si panta mare imi infierbinta timplele, imi sacadeaza respiratia si ma fac sa curga apele pe mine, dar odata ajuns sus mi-am dat seama ca a meritat efortul. Ca sa ajungi la cetate, trebuie sa treci peste podul fortaretei, creat in forma de secera, care ar simboliza eroismul moldovenilor. Cetatea Neamt, proaspat restaurata, este o cetate medievala aflata linga Tirgu Neamt si face parte din categoria monumentelor medievale de valoare exceptionala din România. Aparitia si existenta sa sunt strins legate de istoria locului.
Constructia cetatii s-a efectuat in doua etape. Prima etapa, in timpul domniei lui Petru I Musat (1374-1391), iar a doua etapa in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504). Prima atestare documentara a cetatii are loc in 1395. Intemeierea statului Moldovean in anul 1359, cresterea puterii centrale si dezvoltarea economica au fost factori determinanti pentru construirea unor intarituri de piatra, care sa asigure controlul drumurilor si al punctelor obligatorii de trecere sau sa constituie nuclee de aparare in caz de razboi. In prima etapa a fost ridicat un fort central, cu fundatia construita in trepte, dupa forma terenului, pe care s-au ridicat ziduri groase de 2-3 metri si inalte de 12 metri, prevazute cu creneluri si cu 4 turnuri de aparare in colturi, sustinute in exterior de 15 contraforturi. In a doua etapa s-a adaugat curtea exterioara de circa 800 m2 si a fost ridicata o noua centura de ziduri, cu 4 bastioane semicirculare, zidurile vechiului fort au fost inaltate pina la 20 metri, iar in jurul cetatii s-a sapat un nou sant de aparare, peste care s-a construit un pod arcuit, care asigura intrarea in cetate, prin poarta centrala.
Cetatea cunoaste cea mai infloritoare perioada in timpul lui Stefan cel Mare, care o include in sistemul defensiv de cetati ce aveau ca rol apararea Moldovei, alaturi de Suceava, Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Alba si Chilia.
Locul pentru amplasarea Cetatii Neamt a fost ales in mod fericit, pe Culmea Plesului, care asigura, prin pozitia sa naturala, bune posibilitati de aparare. Stinca Plesului apare ca un pinten cu inaltimea de 480 metri. De aici se deschide un orizont larg, ceea ce face locul un important punct de observatie. Modul in care a fost construita, zidurile inalte, podul in forma de arc, care permitea lovirea asediatorilor din lateral, prevazut si cu o parte mobila, santul de aparare, pozitia strategica intr-o zona abrupta, greu accesibila au facut ca aceasta cetate sa reziste numeroaselor atacuri turcesti si nu numai.
Istoria Cetatii Neamt este strins legata de zbuciumatul trecut al tarii. Dupa ce a rezistat in 1395 atacului trupelor regelui maghiar Sigismund de Luxemburg, a respins in 1476 atacul lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, in fruntea unei armate de 200.000 de oameni. In cele 6 veacuri de nepatata mindrie, o singura data si-a deschis portile fara de lupta, si atunci nu unui cuceritor strain, ci falnicului Domn al tuturor românilor, Mihai Viteazul. In timpul domniei lui Vaile Lupu (1634-1653), cetatea a fost intarita, iar pentru a insela vigilenta Portii, in cetate a fost infiintata o minastire. Cel mai cunoscut moment de glorie al Cetatii Neamt a fost in 1691, cind cei 19 plaiesi din cetate au rezistat 4 zile asediului armatei poloneze conduse de regale Ioan Sobieski – moment descris in nuvela “Sobieski si românii” a lui Costache Negruzzi si in piesa “Cetatea Neamtului” a lui Vasile Alecsandri. Ulterior, cetatea si-a pierdut total importanta politico-militara, deoarece in 1718 turcii au ordonat darimarea acesteia. Cetatea a ramas in paragina, fiind distrusa de vreme si de localnici.
Batrinele ziduri ale proaspat restauratei Cetati Neamt impresioneaza si astazi prin maretia lor si prin trecutul istoric, plin de glorie si de legende, rezistind timpului de peste 6 veacuri si numeroaselor asedii, raminind un simbol al vitejiei oamenilor de pe aceste meleaguri. Cetatea probabil e cea mai bine renovata din România (poate la concurenta cu Risnovul, dar acolo mai e mult de lucrat), iar interioarele au prins viata datorita improvizarilor de mici scene cu manechine de ceara, care te introduc in atmosfera unei camere secrete, a unui iatac sau a unei inchisori cu mucegai si sobolani. Mi s-a parut extraordinar ca avem cu adevarat o cetate medievala conservata si reamenajata la standarde europene.
Constructia cetatii s-a efectuat in doua etape. Prima etapa, in timpul domniei lui Petru I Musat (1374-1391), iar a doua etapa in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504). Prima atestare documentara a cetatii are loc in 1395. Intemeierea statului Moldovean in anul 1359, cresterea puterii centrale si dezvoltarea economica au fost factori determinanti pentru construirea unor intarituri de piatra, care sa asigure controlul drumurilor si al punctelor obligatorii de trecere sau sa constituie nuclee de aparare in caz de razboi. In prima etapa a fost ridicat un fort central, cu fundatia construita in trepte, dupa forma terenului, pe care s-au ridicat ziduri groase de 2-3 metri si inalte de 12 metri, prevazute cu creneluri si cu 4 turnuri de aparare in colturi, sustinute in exterior de 15 contraforturi. In a doua etapa s-a adaugat curtea exterioara de circa 800 m2 si a fost ridicata o noua centura de ziduri, cu 4 bastioane semicirculare, zidurile vechiului fort au fost inaltate pina la 20 metri, iar in jurul cetatii s-a sapat un nou sant de aparare, peste care s-a construit un pod arcuit, care asigura intrarea in cetate, prin poarta centrala.
Cetatea cunoaste cea mai infloritoare perioada in timpul lui Stefan cel Mare, care o include in sistemul defensiv de cetati ce aveau ca rol apararea Moldovei, alaturi de Suceava, Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Alba si Chilia.
Locul pentru amplasarea Cetatii Neamt a fost ales in mod fericit, pe Culmea Plesului, care asigura, prin pozitia sa naturala, bune posibilitati de aparare. Stinca Plesului apare ca un pinten cu inaltimea de 480 metri. De aici se deschide un orizont larg, ceea ce face locul un important punct de observatie. Modul in care a fost construita, zidurile inalte, podul in forma de arc, care permitea lovirea asediatorilor din lateral, prevazut si cu o parte mobila, santul de aparare, pozitia strategica intr-o zona abrupta, greu accesibila au facut ca aceasta cetate sa reziste numeroaselor atacuri turcesti si nu numai.
Istoria Cetatii Neamt este strins legata de zbuciumatul trecut al tarii. Dupa ce a rezistat in 1395 atacului trupelor regelui maghiar Sigismund de Luxemburg, a respins in 1476 atacul lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, in fruntea unei armate de 200.000 de oameni. In cele 6 veacuri de nepatata mindrie, o singura data si-a deschis portile fara de lupta, si atunci nu unui cuceritor strain, ci falnicului Domn al tuturor românilor, Mihai Viteazul. In timpul domniei lui Vaile Lupu (1634-1653), cetatea a fost intarita, iar pentru a insela vigilenta Portii, in cetate a fost infiintata o minastire. Cel mai cunoscut moment de glorie al Cetatii Neamt a fost in 1691, cind cei 19 plaiesi din cetate au rezistat 4 zile asediului armatei poloneze conduse de regale Ioan Sobieski – moment descris in nuvela “Sobieski si românii” a lui Costache Negruzzi si in piesa “Cetatea Neamtului” a lui Vasile Alecsandri. Ulterior, cetatea si-a pierdut total importanta politico-militara, deoarece in 1718 turcii au ordonat darimarea acesteia. Cetatea a ramas in paragina, fiind distrusa de vreme si de localnici.
Batrinele ziduri ale proaspat restauratei Cetati Neamt impresioneaza si astazi prin maretia lor si prin trecutul istoric, plin de glorie si de legende, rezistind timpului de peste 6 veacuri si numeroaselor asedii, raminind un simbol al vitejiei oamenilor de pe aceste meleaguri. Cetatea probabil e cea mai bine renovata din România (poate la concurenta cu Risnovul, dar acolo mai e mult de lucrat), iar interioarele au prins viata datorita improvizarilor de mici scene cu manechine de ceara, care te introduc in atmosfera unei camere secrete, a unui iatac sau a unei inchisori cu mucegai si sobolani. Mi s-a parut extraordinar ca avem cu adevarat o cetate medievala conservata si reamenajata la standarde europene.
2 comentarii:
superbe poze
thx
Trimiteți un comentariu