Basescu, presedinte!

Contrarevolutia a avut loc. Si a esuat. Ce nu inteleg parlamentarii, fii ai listelor aruncate de la centru peste alegatori, e ca nu il pot suspenda pe presedintele Basescu. Mai intii, pentru ca ura moseste acte de vandalism, nu indreptari intelepte. Iar dezbaterea parlamentara asupra adevarului despre presedinte a adunat la un loc tot ce are mai urit si mai josnic Romania: o limba incarcata de bube („Sintem alesi directi!“ - a tipat, vinat, Crin Antonescu), insulte, bascalie, aluzii groase si rinjete vulgare. Sarbatoarea mahalagismului nu trebuia sa aiba loc in Parlament. A avut loc acolo, pentru ca Parlamentul e in arest. Parlamentul e controlat de corpul de garda al oligarhiei. Echipa care face de serviciu cu fata la credite si cu spatele la popor. Parlamentarii au umilit si au desfigurat numele bun al institutiei in care au fost trimisi la munca grea, nu la dezmat. Pe perete, deasupra tribunei Parlamentului, nu se mai vede stema de stat a Romaniei, ci o inscriptie huliganica, mutata cu mascari cu tot, dintr-o latrina de gara. Si, pentru asta vreti respect? Il veti primi, curind, la urne.
In al doilea rind, presedintele Basescu nu poate fi suspendat, pentru ca nimeni nu poate suspenda o aspiratie populara. Aspiratia simpla si clara spre alte vremuri, spre alt fel de a trai in Romania, cu capul sus si cu dreptul la viitor. Aceasta stare nu mai e in dezbatere. E, deja, o idee comuna si are, pentru prima oara, forta. Aceasta dorinta nu mai e o ipoteza indepartata. Ea a devenit presentiment istoric. Milioane de romani simt ca timpul se misca. Cine i-a numarat? Intrebarea corecta e: de ce se tem ingerii regulamentari ai Parlamentului sa numere? Milioane de oameni au adunat faptele si au inteles ca pot crede. Se va vedea. La vot. In doi ani si jumatate, Traian Basescu, nu presedintele, nu omul de la Palat, ci politicianul fidel natiunii sale, a devenit inamicul inamicilor justitiei generale. Presedintele Traian Basescu nu s-a schimbat, nu s-a indoit, n-a renuntat si nu s-a ascuns in spatele vorbelor. A dovedit, de unul singur, ca marea indrazneala e posibila in viata reala, nu in gindul rostit pe la colturi. A evadat din limba de lemn cu incrustatii avocatesti si a cerut alegeri, lege activa, institutii cojite de carton, dezbatere deschisa, opinie directa. Acesta e miezul si sensul vietii democratice, pe care parlamentarii vor sa ne-o vinda drept taifas procedural. Si exact in acest fel de a fi autentic si deschis cred romanii, in calitatea lor de mari amatori de democratie. E ceva in neregula cu foamea de democratie directa, dupa atita amar de surogate? Isi inchipuie parlamentarii ca multimile sint seduse de politica de culise, de virajul pe creasta legilor sau de manevrele de palpare din penumbra comisiilor? E o iluzie. Actualii parlamentari o vor afla la alegeri. Aspiratia generala duce in alta directie si, de data asta, nu mai stie sa se bilbiie. Ea poate fi nesocotita, aminata, inselata, dusa cu vorba si cu procedura, dar nu suspendata. Caci, intre timp, aceasta energie si stare de spirit au facut jonctiunea cu persoana politica a presedintelui. Nu fiindca romanii sint programati pentru cultul personalitatii, ci pentru ca Traian Basescu a fondat increderea in importanta si puterea legii, in sansa de dezrobire a multimilor care tot afla ca nu inteleg si ca sint depasite de obiective complexe. Ce spune Basescu e simplu: ba se poate, aici si acum! Acesta e punctul fix pe care politica romaneasca l-a evitat indelung. Acum, punctul fix si-a facut drum la putere si poate rasturna sistemul. De aici teama pe care parlamentarii au filtrat-o birocratic in suspendarea presedintelui. Si tot de aici increderea care il va confirma, din nou, prin vot, pe presedintele Basescu. Nu mai e timp de iluzii. Romania e la rascruce. Cine crede, in continuare, ca sintem, pur si simplu, o tara in dezordine se insala. Sintem, in sfirsit, o tara care isi cauta ordinea viitoare. Nu aduceti turistii! Nu se joaca o farsa. Nu sintem scena pe care se bat Republica Palavramentara si Constitutia Voda. Sintem tara care a prins nadejde si se bate cu minciuna din spatele vorbelor. Sintem tara care vrea fapte si, pentru ca asta nu s-a inteles bine, il va vota, inca o data, pe Basescu.

de Traian Ungureanu