Dupa unele ipoteze, istoria cartierului Drumul Taberei incepe cu anul 1821, cind oastea lui Tudor Vladimirescu campeaza pe platoul Cotrocenilor, in imediata vecinatate a viitorului cartier Drumul Taberei. Din martie pina in mai 1821, acesta conduce Tara Romaneasca ca un adevarat domnitor. Pe 27 mai Vladimirescu este asasinat de catre revolutionarii greci grupati in Eterie, iar armata sa s-a imprastiat...
Adevarul insa este mai putin spectaculos. Pe jumatatea estica a viitorului cartier, dinspre Academia Militara, in a doua jumatate a sec. XIX si inceputul sec XX au existat tabere ale armatei române. In aceste locuri erau tinuti caii cavaleriei, ai artileriei, erau depozite de nutret, gospodarii militare. La inceputul secolului trecut, pe linga taberele militare, incet-incet, incep sa apara case taranesti, cu gradini, multa vegetatie, iar actualul Bulevard Drumul Taberei era o biata straduta serpuita, prafuita, de pamant batatorit. Cocosii cantau in voie, iar vitele se intorceau in amurgul zilelor de vara de la pascut. Un peisaj rural, idilic, care in timp, a fost inlocuit de blocuri. Platoul intins al Cotrocenilor este legat si de numele lui Aurel Vlaicu, al carui prim zbor temerar cu avionul construit de el a avut loc la 17 iunie 1910 in aceasta zona.
La sfirsitul anilor ’50 au inceput constructiile de blocuri, dinspre Cotroceni spre Domnesti. Astfel, in 1983, cand s-au finisat ultimele blocuri, cartierul ajunsese la limita sa maxima in vest data de Strada Valea Oltului si se construisera in jur de 63.000 apartamente. Fiind un cartier relativ vechi si mai aerisit, in sensul ca nu predomina blocurile inghesuite de 10 etaje, este plin de vegetatie, si este, poate, cel mai verde cartier din Bucuresti.
Aici mai intilnim si parcul Drumul Taberei. Parcul (fost Moghioros) se intinde pe o suprafata de cca 30 ha, unde au fost amenajate un mic lac artificial pentru canotaj, cu o suprafata de aproximativ 11.000 mp, un teatru de vara pentru copii, precum si un strand construit in 1976, format din 3 bazine - celebrul “3 Ligheane”. Toate cele amintite mai sus insumate, asigura cartierului, chiar si in verile cele mai caniculare, citeva grade mai putin decit in restul capitalei. Drumul Taberei este cartierul cel mai linistit din Bucuresti, cu un nivel scazut de poluare fonica, inregistrindu-se numai 50 de decibeli fata de 70-80 cit se inregistreaza in medie in restul orasului.
Desi e foarte aproape de mine, cred ca nu mai fusesem in acest parc de prin liceu, de aproape 15 ani de zile. Am nimerit simbata spre seara si mi s-a parut foarte aglomerat. Foarte multi parinti iesiti cu copiii, multi batrini iesiti la plimbare, gasti de adolescenti, oameni de toate virstele insotiti de prietenii patrupezi, indragostiti plimbindu-se de mina, barbati trecuti de a doua tinerete jucind sah sau table, pensionari stind pe banca, un tablou foarte pestrit. Niste cozi imense la intrarea in parc la popcorn. M-a dezamagit multitudinea de tigani care vindea kitchuri de toate felurile si baloane colorate peste tot. Mi-a placut lacul, mi-au placut bancile si cosurile de gunoi, noi si omniprezente. Nu mi-a placut aglomeratia, nici cocalarii care lasau in urma lor munti de coji de seminte. Dar mi-a placut sa revad o oaza de verdeata si de liniste in cartierul Drumul Taberei, am vazut un apus de soare printre copaci si blocurile din fundal, apoi am fugit la o bere la Pardon Cafe, 2 statii de autobuz mai incolo :)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu