Simbata dupa-amiaza superba in Bucuresti. 20 Ianuarie ? nu... 20 de grade... pe o vreme superba de primavara mi s-a facut dor de un loc unde nu mai fusesem de citiva ani si, desi nu mai era mult pina la apus, mi-am dat seama ca ar fi o superidee sa ma duc sa vad apusul de soare pe malul lacului din curtea Palatului de la Mogosoaia. Pentru cine nu stie, Palatul Mogosoaia e la 14 kilometri de Bucuresti pe DN1A. Drumul taie Bucurestii Noi si iese in localitatea Mogosoaia in mai putin de jumatate de ora din centru. Undeva pe partea stinga se afla un indicator si ajungem pe soseaua care duce spre palat. Palatul a fost construit intre 1698 si 1702 de catre Constantin Brincoveanu, intr-un stil arhitectural romanesc renascentist - o combinatie de elemente venetiene cu elemente otomane. Numele marelui domnitor ramine strins legat de acest palat, cladirea devenind simbolul stilului "brincovenesc".
Palatul si asezarea din jurul lui poarta numele vaduvei boierului Mogos care detinea pamintul pe care a fost construit. Cea care a renovat palatul in anii 1920 a fost Martha Bibescu, care il primise cadou de la sotul sau. Principesa, care a visat sa devina regina, a fost stapina "regatului broastelor, privighetorilor si lisitelor" - cum descria ea domeniul de la Mogosoaia. Din pacate, chiar daca in mare parte renovat, Palatul tot inca mai poarta in unele locuri cicatricele mutilarilor fara sens, facute in anii comunisti. Si chiar daca e inca lunga calea pina la acea Mogosoaie de vis interbelic, visul Marthei Bibescu, in care printesa si-a investit toata averea si mai ales harul, facand din palatul si din parcul lui Brancoveanu un loc care uimea o Europa intreaga; si inca una avizata, o Europa aristocratica si bogata!...
E lunga calea, dar de acum, incepe sa para posibila. Caci pentru cel care vine aici dintr-un Bucuresti agitat si aflat la numai doi pasi, o plimbare prin curtea si prin parcul inflorit al Palatului Brancovenesc este o lunecare intr-o capcana de liniste si de frumos... Dupa numai un sfert de ora de mers cu masina, ai debarcat intr-o alta lume, intr-o oaza de liniste, in care probabil castanii (pe care nu i-am prins niciodata infloriti) te vor face sa uiti de toate, iar farmecul labirintelor de plante si frumusetea curtii si gradinii ma fac sa imi doresc (odata in plus) sa ma pot duce si eu ca in "Back to the future" sa traiesc in Bucurestii anilor interbelici, cind toata lumea auzise si respecta "Micul Paris".
Si cum pentru mine la Mogosoaia nimic nu e mai frumos decit un apus pe malul lacului mi-a parut un pic rau ca am ajuns citeva minute prea tirziu ca sa mai vad si soarele, dar a trebuit sa ma multumesc cu o combinatie superba de culori si cu niste copaci oglindindu-se ca in povesti in apa lacului... Soarele nu apusese inca, dar nu se mai vedea... Si asta pentru ca Palatul se sufoca sub presiunea viloaielor care l-au impresurat. Contrar tuturor prevederilor legale care protejeaza monumentele istorice, pe celalalt mal al lacului Mogosoaia, la mai putin de o suta de metri de palat, s-au ridicat in ultimii ani cel putin 30 de casoaie, fiecare cu debarcaderul ei. Alte cateva zeci, la fel de impozante, s-au construit in spatele lor.
Daca regretata Martha Bibescu ar mai fi trait sa vada din pridvorul domnesc gretoasa desfasurare de vile de pe pajistea de langa luciul apei, cu siguranta ar fi murit de inima rea. Si totusi... Daca aveti o ora libera intr-o dupa-amiaza insorita si vreti sa fugiti undeva de tumultul Bucurestiului, va recomand sa dati o fuga pina la Palat la Mogosoaia... merita din plin...
Postări
