Tiganesti

Simbata dimineata... 20 de grade si nici un nor pe cer... Dor de duca... Ma sui in masina si fara sa stiu incotro ma indrept, pornesc de acasa. Destinatia apare intr-un final, mai mult sau mai putin intimplator (de fapt destinatia initiala a fost alta dar un telefon deturnator la un gratar a schimbat totul)... Manastirea Tiganesti.

La Manastirea Tiganesti e deja primavara. Miroase a vant, a muguri si a iarba. Grabite, cu privirea atintita in pamant, maicutele pasesc marunt, fosnindu-si straiele largi si cernite.
Inconjurata de un curs de apa cunoscut sub numele "Lacul Maicilor", Manastirea Tiganesti este vestita atât prin frumusetea sa, cât si prin atelierele ei de tesatorie, în care calugaritele realizeaza adevarate opere de arta. Aici se tese stofa pentru vesmintele preotesti si tot aici a fost lucrata broderia pentru sala maura din Castelul Peles.
Situata la 3 km de comuna Ciolpani, cam la jumatatea distantei dintre Bucuresti si Ploiesti, manastirea este asezata intr-un cadru mirific de ape si paduri. Mit, legenda dar si adevar istoric, asezamintul monahal dateaza din 1780, fiind construit pe terenul donatorului Matei Tiganescu. Legenda sustinuta de faptul ca pomelnicul manastirii incepe cu Mihai Viteazul si Doamna Stanca, ne arata ca asezarea monahala exista inca de la inceputul sec. XVII, fiind zidita de calugari romani de la muntele Athos, cand in aceste locuri erau codrii Vlasiei. A fost mai intai Schit cu chilii si biserica din lemn. Din aceasta biserica din lemn s-a pastrat icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus in brate. La inceput schitul era populat de calugari dar staretul manastirii , un anume Dositei staruieste pe linga mitropolitul Dosiftei ca pustnicii schitului Tiganesti sa fie transferati la manastirea Caldarusani, urmind ca locul lor sa fie luat de calugarite de la schitul Turbati (Snagov) si schitul Maicilor (Bucuresti).Initial biserica din lemn a fost demolata iar pe locul ei s-a construit actuala biserica purtind hramul Adormirea Maicii Domnului.
Locasul este construit în spiritul vremii, cu pridvor si o singura turla, decorata cu ferestre prelungi. Usa de la intrarea în pronaos prezinta un ancadrament cu motive florale, admirabil executate. Exteriorul, împartit în doua registre inegale este de asemenea decorat cu ferestre si firide, peretii fiind zugraviti în alb. Partea superioara a fatadelor este împodobita cu medalioane în mozaic, realizate de pictorul Gheorghe Radu cam în a doua jumatate a secolului trecut. Pictura interioara, executata în 1853, în stil neobizantin, a fost opera egumenului Eftimie. A urmat o serie de restaurari în 1880, 1895, 1911 iar în 1929 biserica a fost repictata de Dimitrie Belizarie. Pridvorul pasteaza însa cîteva scene din pictura originala. Restaurarile din 1977-86 au fost facute cu multa grija, lucrarile destinate picturii fiind încredintate pictorilor Gheorghe Trasculescu si Valeria Musceleanu, însotiti de un grup de ajutoare. Cele doua cladiri din incinta Manastirii, avind cerdacuri sustinute de coloane, adapostesc chiliile, staretia, trapeza si o minunata colectie de arta bisericeasca si carte veche. Construite în 1920, cladirile înconjoara biserica. În cimitirul manastirii exista o alta biserica, de dimensiuni mai mici. Printre mândriile locasului pot fi amintite clopotnita cu trei clopote mari si unul mic, si mai ales ceasul mare, cu doua cadrane. Adus din Germania, în 1911, are un mecanism care cântareste mai mult de 1300 kg. Cladirea muzeului, construita in 1848, a fost mai intai orfelinat, apoi scoala, arhondarie, iar din 1989 muzeu. Aici sunt expuse icoane pe lemn, panza, sticla si metal, vesminte vechi, carti si obiecte religioase. Ansamblul minastirii mai cuprinde turnul clopotnitei, trapeza, casele monahale, cimitirul si atelierele unde se tes materiale pentru hainele preotesti. In acest atelier trudesc maicutele minastirii, iar materialele folosite pentru hainele preotesti sunt din matase vegetala si cu fir de aur si argint. Razboaiele de tesut sunt programate prin cartele perforate.
Prin pictura sugestiva, realizata în culori vii, prin eleganta constructiilor din jur, prin faima atelierelor si linistea pe care o degaja, Manastirea Tiganesti ramine un loc de reculegere, deosebit de indragit de credinciosi.