Obiceiuri si traditii de sarbatori

Sarbatorile de iarna reprezinta un moment foarte special in viata fiecaruia dintre noi. In fiecare familie de exista obiceiuri legate de aceste sarbatori sfinte care sunt transmise cu sfintenie din generatie in generatie. In afara de acestea mai exista obiceiurile calendaristice raspindite pe intreg teritoriul patriei noastre. Obiceiurile si traditiile legate de sarbatoarea Craciunului si de cea a Anului Nou sunt cele mai raspandite. Printre obiceiurile si traditiile romanesti pastrate si transmise de-a lungul timpului sunt: colindul de “Buna dimineata”, Steaua, plugusorul, sorcova, vicleimul, vasilica, jocuri cu masti (turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (calutii, caluserii), specifice anumitor zone ale tarii. Pe langa acestea si o seama de practici si superstitii care isi au originea in miturile stravechi crestine.

Unul dintre cele mai vechi obiceiuri legat de sarbatorile de iarna este taiatul porcului. In anumite zone ale tarii acesta se taie in ziua de 20 decembrie, adica de Ignat. Se zice ca porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nu se mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, de spaima si de alte boli. In alte zone datina spune ca porcul se taie in ziua de Craciun, dupa care gospodinele pregatesc o mancare din carne macra de porc cu ceapa si slanina, din care gusta primii oameni straini care le calca pragul casei, prima masa pregatita dupa tairea porcului de cheama "pomana porcului". In Maramures cu o saptamana inainte de Craciun incep pregatirile pentru colindat, culminand in cele doua zile anterioare sarbatorii, cand se pregatesc mancarurile si se impodobesc casele.

In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat si se ung cu muruiala ca ei sa fie incarcati de roade. In seara de 23 spre 24 decembrie, pana dupa miezul noptii si in unele locuri pana la ziua, copiii merg din casa in casa la colindat. Colinda poarta nume diferite in functie de zona: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau Buna-dimineata la Mos-Ajun. In unele parti din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc piterei sau pizerei. Dupa credinta populara, ei sunt purtatori de noroc si fericire. Prin unele parti, baietii, dar mai cu seama cantaretii bisericesti umbla cu icoana in ziua de Ajunul Craciunului - o icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos in mijlocul staulului. Incepand cu prima zi de Craciun si in urmatoarele zile, copiii umbla cu Steaua, cantand colinde de stea prin care vestesc nasterea lui Iisus Hristos. "Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezinta la Craciun nasterea lui lisus Hristos, siretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul si adesea infruntarea necredintei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban. Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Craciun si Anul Nou.

Datina impodobirii bradului de Craciun se pare ca isi are originea in Germania, unde este cunoscuta sub numele de Cristbaum. Pomul de Craciun este impodobit in anumite zone cu hartie colorata si cu siruri de boabe de fasole alba. Fasolea alba simboliza "curatirea sufletului". In alte parti pomul este impodobit cu paie de grau taiate scurt si insirate pe sfoara, delimitate de floricele de porumb. In Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci numai a doua zi pentru ca se spune ca "iti arunci norocul!". A doua zi gunoiul se arunca la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori. Si tot legat de pomi se mai spune ca cine planteaza un copac in acesta perioada a anului in gradina sau in parc va fi un om norocos. Pomilor le sunt atribuite si anumite semnificatii cum ar fi: bradul reprezinta teama de suferinta; afinul semnifica nevoia de libertate; alunul - bunatate, sinceritate; suferinta; castanul - teama nevinovata; frasinul - amabilitate; liliacul - iubire; marul -invidie, nedreptate; nucul - insanatosire; paltinul - atentie la libertatea pe care o ai; piersicul - dificultati; plopul - prietenie, devotament; prunul - fagaduieli uitate; salcia - respect; salcamul - pudoare; socul - pierderea unui prieten; stejarul - iubire sincera; teiul - iubire conjugala; visinul - lipsa de initiativa; vita de vie - petrecere; zmeurul - discordie.

In partile Muscelului se crede ca primele patru zile, incepand cu 24 decembrie, corespund in ordine celor patru anotimpuri: prima zi e de primavara, a doua de vara, a treia de toamna si a patra de iarna, si cum va fi vremea in aceste zile asa vor fi si anotimpurile. In Maramures in seara sfanta de Craciun se ung cu usturoi vitele pe la coarne si solduri, si usile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele sa nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung si oamenii pe frunte, pe spate, la coate si la genunchi, precum si usile si ferestrele casei pentru a indeparta spiritele rele. Pentru a nu fi atinsi de boala anul ce urmeaza se spune ca in dimineata de Craciun este bine sa ne spalam pe fata cu apa curata de izvor in care sa punem o moneda de argint.