The last day of my twenties

Acum zece ani eram fericit. Aveam alaturi o persoana deosebita, multi prieteni, totul era roz... eram in anul 2 de facultate si nu eram deloc stresat de chestii gen "moneda si credit" sau "gestiunea financiara a intreprinderii"... descoperisem viata de student cu toate micile ei bucurii... mersul de 1 mai la mare si de 1 decembrie la munte... berea de dimineata de la cofetaria "Bombonica" (pentru cine o mai tine minte) sau biliardul de la "Slatineanu"... petrecerile din camine... si totusi eram suparat cind vorbeam cu prietenii si ne dadeam seama ca s-a terminat adolescenta, iar virsta noastra nu se mai termina cu "teen" (thirteen-fourteen-fifteen-sixteen-seventeen-eighteen-nineteen)... so... no longer teen-agers :((
Anii au trecut... zece deja... si acum virsta de 20 de ani pare atit de departe... Cam atita a fost... Oficial azi e ultima zi in care pot sa mai spun ca am "douazeci si ceva" de ani... De miine acel ceva devine mai mare si se incheie (cel putin din punct de vedere cronologic) un capitol minunat din viata mea... Realizarile acestei perioade sunt mult prea multe ca sa le mai pot enumera aici, dezamagiri au fost destule, dar din fericire nu atit de multe si de mari incit sa mai merite amintite. Prietenii s-au acumulat, s-au cernut si au ramas cei care au meritat... Si totusi... cei mai frumosi ani... 4 de liceu si 4 de facultate par acum amintiri atit de indepartate... Imi e atit de dor de vremurile cind aveam 20 de ani si nici un chior de bani prin buzunare, dar aveam tot timpul din lume, nu stiam cuvinte ca oboseala, stress, astenie, rutina... dar totul era atit de frumos... Energia si aripile acelei virste nu se vor mai intoarce niciodata... Dar nu vreau neaparat sa devin nostalgic si sa fac bilanturi... vreau doar sa ma bucur ca am ajuns pina aici acumulind atitea amintiri frumoase, atitea momente minunate petrecute alaturi de prietenii dragi, am vazut atitea locuri superbe, am cunoscut atitia oameni deosebiti... Si imi doresc ca si de acum inainte sa fie cel putin la fel de frumos...
Vreau sa ma consolez ca ziua de 20 decembrie 2006 nu inseamna decit o bariera artificiala, ca foaia din calendar rupta miine nu ma va schimba, voi fi la fel ca si pina acum (sper eu putin mai intelept...), nu imi vor aparea dintr-o data riduri si cearcane... si de miine voi fi mindru ca voi avea 30 de ani...

Iar acum.... AMR 3 ore... sa ma bucur de ele :)