Noaptea de Sinziene

Sărbătoarea religioasă cunoscută sub denumirea populară de Sînziene, care are loc în fiecare an în miezul verii, pe 24 iunie, este considerată încă unul dintre momentele din an în care îşi găsesc locul credinţele arhaice ciudate, practicile magice-vindecătoare şi ritualurile de dragoste.

A rămas pînă astăzi credinţa veche că de Sînziene ies în lume zîne ale pădurii, ale naturii sau ale dragostei, care pot influenţa destinele, iar oamenii marchează acest moment cu sărbători cîmpeneşti.

În trecut, în ajun de Sînziene, seara, se întîlneau în sate fete şi flăcăi, pentru a aprinde pe dealuri focuri considerate purificatoare. De la acele focuri se aprindeau făclii, pe care băieţii le roteau prin aer pentru a “îmbuna” zînele. Fetele împleteau coroniţe din flori de cîmp, între care predominau florile de sînziene. Coroniţele, purtate pe frunte sau în mîini pe drumul spre casă, erau apoi "oferite" zînelor prin aruncare peste casă. Momentul în sine era un fel de predicţie, pentru că, dacă acea coroniţă de flori rămînea agăţată de horn sau de acoperiş, fata care o împletise era convinsă că se va mărita în acel an. Tot coroniţe din flori de sînziene împleteau şi gospodinele, dar din alte credinţe. Femeile de la sate încă păstrează un obicei discret de a pune cununi de sînziene la icoane, la ferestre ori la porţi sau de a le purta la brîu ori în sîn, pentru a alunga duhurile rele, aducătoare de stricăciune ori de boală. Nevestele tinere sau femeile însărcinate obişnuiesc şi acum, în unele zone rurale, să usuce cu grijă plante de sînziene pentru a le păstra în ideea că vor avea parte de naştere mai uşoară sau că vor fi considerate neîntrecute gospodine prin felul în care reuşesc să închege laptele. Nici una din aceste credinţe nu este lipsită de un sîmbure de adevăr, pentru că în numeroase scrieri despre leacuri populare şi chiar medicină naturală este menţionat efectul de reducere a durerilor travaliului pentru gravidele care sînt culcate perne de sînziene. De asemenea, este uşor de verificat de către oricine calitatea plantei de a transforma rapid laptele dulce în lapte bătut cu gust plăcut.

Sînzienele, numite popular şi drăgaice, sînt plante medicinale recunoscute de literatura de specialitate, care se găsesc în şi în farmacii şi se folosesc sub formă de ceaiuri ca adjuvante în boli de rinichi, afecţiuni tiroidiene, boli ale pielii, ulceraţii şi alte suferinţe. În trecut se credea însă că momentul optim pentru culegerea acestei plante este tocmai în ziua de sărbătoare ce poartă numele Sînzienelor, pe la prînz, pe vreme însorită, pentru că atunci puterea vindecătoare a tuturor plantelor medicinale ar fi fost înzecită. De aceea, de Sînziene, toate bătrînele vindecătoare de prin sate cutreierau pajiştile înflorite, în căutare de ierburi de leac sau bune pentru ritualuri de dragoste.

Astfel de ritualuri încă se mai fac, măcar ca mijloc de distacţie. Cele mai multe se practică în seara premergătoare sărbătorii. Dacă în acea noapte plouă, se crede că anul va fi plin de suferinţe din dragoste şi de lacrimi. Dacă florile de sînziene încă nu au înflorit în seara ajunului sărbătorii, bătrînii cred că va fi un an cu nunţi puţine şi în care nu se vor naşte mulţi copii, iar dacă, dimpotrivă, florile de sînziene sînt trecute în acea zi, se crede că oameni în toată firea îşi pot pierde minţile din dragoste în acea vară şi pot "greşi" cu uşurinţă. Tinerele fete practică în noaptea respectivă aceleaşi ritualuri pentru a-şi "vedea" ursitul ca şi în noptea Sfîntului Andrei, numai că ingredientele sînt uşor diferite. Busuiocul pus sub pernă, de pildă, este înlocuit cu flori de sînziene uneori, iar în alte cazuri tinerele rostesc incantaţii de rugă către aceste flori la miez de noapte, iar în zori îşi ating chipul şi trupul cu roua culeasă de pe florile de sînziene pentru a fi mereu tinere, frumoase şi iubite.

Sa aveti o noapte de Sinziene frumoasa !

Nunti

In cercul meu de prieteni apropiati, desi avem deja o anumita virsta, mai nici unul nu e insurat. De fapt, dintre cei mai apropiati prieteni ai mei, nici unul nu a facut inca acest pas. Iar cei care sunt insurati, erau insurati si atunci cind i-am cunoscut eu. Deci, nu aveam motive de ingrijorare, mai sunt multi pina vine si rindul meu.
Acum 4 ani am trecut printr-o serie de nunti, 4 la numar, dupa o perioada de acalmie, cu o nunta, cel mult 2 pe an. De atunci iarasi, destul de liniste, nimic iesit din comun. Ba chiar am ajuns mai des la botezuri.
Am gasit rezultatele unor cercetari, care arata ca, in ultimii 30 de ani, virsta medie la care barbatii decid sa se casatoreasca a crescut de la 26 de ani la 30 de ani. Barbatilor le este greu sa renunte la traiul de burlac si nici femeile nu ii incurajeaza prea mult in acest sens. Acestea vor egalitate, responsabilitati impartite si discutii fara sfirsit despre problemele de cuplu. Zice-se ca "noul tip de barbat" cauta o partenera cu personalitate, care stie ce vrea, si nu o „sotie disperata“, pornita sa discute numai despre ce nu merge bine in relatie.
Si iata ce mai scrie in respectivul articol: "Dupa ce a implinit 30 de ani, lucrurile s-au mai asezat, dar el se simte in continuare coplesit de cerintele exagerat de mari. Trebuie sa fie tata, sot si mereu prezent la solicitarea sefului. Daca e lasat sa-si satisfaca hobby-urile, fie ele cit de nebunesti, va avea mai multa incredere in el si va fi mai deschis in relatie. Nu face rau nimanui daca iese din cind in cind cu baietii in oras sau daca pleaca singur la schi, atita timp cit nu neglijeaza viata de familie"
Stateam eu linistit, ca prietenii mei, desi peste 30 de ani, nu dadeau semne de insuratoare, si doar nu era sa fiu eu primul. Si totusi... Asta vara, intr-o seara frumoasa de august, intr-un orasel romantic din Germania, stateam pe un pod peste un riu, linga un castel, si povesteam diverse cu un prieten foarte bun. Si dintr-o data imi da vestea, sa ma pregatesc, ca anul asta va trebui sa joc la nunta. Prin ianuarie, ma suna un alt prieten bun, sa imi spuna ca i-a venit si lui timpul si ca vara asta va trebui sa joc la nunta. Ma obisnuiesc eu cu ideea, iar acum vreo luna, la un vin fiert la Pardon, un alt prieten ma uimeste, spunindu-mi ca are o veste pentru mine si ca va trebui sa joc la nunta. Si ca sa fie totul complet, un alt amic, cam tot acum o luna, ma anunta si el o veste mare, care includea o cununie civila chiar de ziua lui, o nunta la care va trebui sa joc la vara si un gingurit undeva prin toamna. OK, deci in urmatoarele 3 luni si ceva am de mers la 4 nunti. Deocamdata, ca mai am prieteni de la care deja ma pot astepta la orice, dupa cavalcada asta de vesti. Stau sa ma intreb daca nu cumva, in jurul meu, se organizeaza un fel de jocuri olimpice. Acum 4 ani - 4 nunti, anul asta - 4 nunti. E ceva cu cifra 4, care se repeta din 4 in 4 ani, iar asta ma duce cu gindul doar la Olimpiade. Citius, altius, fortius.
Si sezonul nuntilor incepe chiar astazi. A inceput acea perioada din viata in care trebuie sa ma duc la biserica, sa vad ceremonia de unire a sufletelor in fata lui Dumnezeu, schimbul de verighete, apoi masa, dansul si felicitarile. Nimic de comentat, e frumos din partea lor. Doar ca, dupa atitea nunti in jurul meu, incep sa simt cum se stringe latul in jurul meu. Si imi aduc aminte de parerile mele despre acest subiect. De ce atita tam-tam pentru o bucata de hirtie? Oare daca iubesti pe cineva si te simti bine alaturi de persoana respectiva, trebuie neaparat sa treci si pe la primarie? Nu poti trai toata viata alaturi de o persoana cu care vrei sa faci lucrul asta si fara un certificat oficial? Conteaza atit de mult bucata aia de hirtie? Eu cred ca s-au mai schimbat vremurile, traditiiile sunt frumoase si au rolul lor, dar poate e bine sa ramina doar in fotografii vechi sepia si in povestile buniciilor. Iar noi, oamenii timpurilor moderne, am putea avea libertatea de a alege sa traim cu o persoana la bine si la rau, pina cind moartea ne va desparti, dar fara marele tam-tam al oficializarii relatiei. Relatia cu cineva mi se pare oficializata atunci cind toti cei dn jur stiu ca nu mai esti singur, sunteti un cuplu, traiti impreuna, va beti cafeaua de dimineata impreuna, dar si paharul de vin rosu seara tot impreuna. Daca este sa nu fie, atunci mai bine sa se intimple fara oficializari. Am vazut divorturi in jurul meu, din fericire nu suficient de indeaproape incit sa ma afecteze direct. Dar cind vezi cite probleme, cite cheltuieli, citi nervi, cite cuvinte urite si cita nebunie fara rost pot sa apara in cazul unui divort, cu partaje, cu impartit de averi, cu regretul ca nu s-a semnat un contract prenuptial, cu stabilirea cuantumului pensiei alimentare atunci cind la mijloc sunt si copii, care, saracii, nu au absolut nici o vina. Si atunci te gindesti. Oare merita? Te casatoresti, ii chemi alaturi de tine pe toti cei dragi, pe jumatate din cei care vin sa va sarbatoreasca nu i-ai vazut in viata ta, sunt rudele de la tara si colegii de serviciu ai viitorilor tai socri. Iar la petrecerea de divort, nu vine nimeni sa plinga alaturi de tine, nici macar prietenii cei mai buni. Te insori alaturi de sute de oameni si divortezi singur, pentru ca asta e mersul lucrurilor.
Dar ca sa nu mai vorbesc de partea rea a lucrurilor, vreau sa le urez casa de piatra, multa fericire si dragoste celor care au ales acest drum, sa nu se puna niciodata in noile lor familii problema unui divort, sa fie fericiti ca in prima zi a relatiei lor si sa aiba doar lucruri frumoase in case si oameni frumosi in jur.
Si ca sa inchei mai vesel, am gasit undeva cum este cel mai bine sa te insori, in functie de virsta pe care o ai:

• la 20 ani ia-ti o unguroaica, face asta sex de te sparge !
• la 30 ani ia-ti o nemtoaica, iti educa bine copii !
• la 40 ani ia-ti o englezoaica, este o lady, nu te face de ras!
• la 50 ani ia-ti o americanca, este o persoana agreabila in calatorii !
• dupa 60 ani ia-ti o romanca, face asta niste parastasuri si niste colive …..

Si acum va las, ma pregatesc sa ma duc la nunta. Ufff, chiar ca se stringe latul...

De paste

In seara de Inviere am fost sa iau lumina de la mica bisericuta de lemn de linga Academia Militara. Biserica este intr-un loc special, cu miresme de Bucuresti vechi – Parcul Romniceanu, un parc mic si cochet intr-un cartier mare si elegant. Imediat pe partea dreapta dupa statia de autobuze cum cobori dealul Academiei este si bisericuta din lemn, care este superba, mai ales acum, primavara, cind e plina de flori si verdeata. Poarta hramul "Sfintul Dimitrie Izvoratorul de Mir".
Ultimii ani au adus in Bucuresti bisericile de lemn de provenienta maramureseana. Chiar daca sunt proiectate de arhitecti, ele pastreaza alura, farmecul si puritatea bisericilor de lemn din nordul tarii, cu care suntem familiarizati din copilarie, din vizitele la Muzeul Satului. Si poate tocmai pentru ca sunt micute, si cu multe flori, imi plac atit de mult, si imi dau cumva o stare idilica.
La slujba de Inviere am remarcat pentru a nu stiu cita oara ipocrizia românilor. Multi vin la slujba din motive nestiute nici macar de ei. Poate ca sa socializeze, poate ca sa vada si fie vazuti, poate ca sa faca o plimbare iesita din comun la miezul noptii, poate pentru ca este trendy sa te plimbi cu o luminare aprinsa in mina, sau poate pentru ca au fost trimisi de neveste sau de barbati sa aduca lumina in casa. Multi vin cu luminarea, primesc lumina (asta daca au rabdare, daca nu, merge si de la bricheta…), se plimba dintr-o parte in alta, si apoi pleaca, poate in vizita, poate la discoteca, sau poate acasa.
Putini dintre cei aflati in fata bisericilor cu luminari in mina in noaptea de inviere vin chiar pentru slujba si pentru bucuria acestei sarbatori. Majoritatea o considera doar un pretext social, iar in restul anului nici macar nu observa ca exista biserici pe lumea asta. Si totusi, ca de obicei, m-au impresionat batrini care abia se mai tin pe picioare, imbracati in hainele de sarbatoare, veniti sa se bucure de Invierea lui Iisus.
Hristos a inviat ! Adevarat a inviat ! Am raspuns si eu si am cintat imnul (Troparul Pastilor) in cor cu alte vreo doua sute de voci. A fost frumos. Pe fetele oamenilor puteai citi speranta, liniste, impacare, usurare, bucurie su oboseala, dar pe nici una nu era rautatea pe care o poti vedea in tot restul timpului in orasul gri. Parintele de la mica bisericuta de lemn a tinut si un mic speech, in care ne-a povestit, printre altele, despre faptul ca in acest an, pentru prima data, lumina vine de la Sfintul Mormint de la Ierusalim. Si pentru ca m-a interesat subiectul, am cautat si eu mai multe detalii despre Sfinta Lumina, marea minune a ortodoxiei.
Am aflat ca Venirea Sfintei Lumini la Mormintul Domnului este un miracol al Ortodoxiei care se intimpla in fiecare an de Pastele Ortodox la Ierusalim, cind in timpul Vecerniei Mari din Simbata Mare, intre orele 12.30-14.30, deasupra Sfintului Mormint se aprinde Sfinta Lumina, un foc care se pogoara din cer, manifestindu-se diferit in fiecare an si care in primele minute nu arde. Este cea mai mare minune din zilele noastre vazuta atit de credinciosi, cit si de necredinciosi. Este minunea care dovedeste oamenilor pina la sfirsitul veacurilor ca Hristos a inviat din morti a treia zi, daruind tuturor viata vesnica. Povestea intreaga o puteti citi aici: http://www.crestinortodox.ro/paste/88534-sfanta-lumina-de-la-ierusalim sau pe wikipedia.

Pastele in lume

Sarbatorile Pascale reprezinta cea mai importanta sarbatoare a crestinatatii. Oamenii de pretutindeni, atit de indepartati unii de altii prin asezare geografica, natie, rasa, limba, cultura si traditii, devin un tot unitar in aceasta perioada si impartasesc taina Invierii Domnului. Unele traditii se mentin in cea mai mare parte a lumii (cum ar fi mielul si ouale), in timp ce alte traditii variaza in functie de specificul fiecarei tari si de istoria acesteia. Desi sunt respectate aceleasi canoane religioase, fiecare popor a dezvoltat propriile traditii pascale cu ocazia sarbatorii Sfintelor Paste. Se pare ca numitorul comun al Pastelui in lume este cadrul familiar. Toti oamenii isi petrec sarbatorile in sinul familiei, se desfata cu dulciuri si bunatati si vopsesc oua.

• Românii sunt un popor plin de superstitii, legate nu doar de moartea si invierea lui Iisus, ci si de noroc, de casatorie si de bunul mers al societatii. Din batrini se spune ca ouale vopsite in Vinerea Mare au puteri miraculoase. Fetele care isi spala obrazul in apa in care au strecurat coaja de la ouale ciocnite vor avea tenul luminos si curat, pentru tot restul anului. Aceleasi superstitii mostenite din batrani ne invata ca in Joia mare, somnul de dupa-amiaza nu este tocmai indicat, caci atrage dupa sine lenea de-a lungul intregului an, precum si incapacitatea de a duce la bun sfarsit o activitate, oricat de nesemnificativa ar fi aceasta. Despre persoanele care ciocnesc oua rosii si rostesc simultan, nevoit, "Hristos a inviat!" si "Adevarat a Inviat!" se spune ca le va fi iertat un pacat greu, iar descoperirea unui ou cu doua galbenusuri e semn de casatorie in curind.
• Francezii stau cu familia, isi impart oua de Pasti, sau oua cu surprize. Astazi, au renuntat la ouale propriu-zise si le-au adoptat pe cele de ciocolata in diferite marimi si arome, invelite in poleiala, in memoria lui Ludovic al 14 lea, care le impartea oua suflate cu aur supusilor sai, oua care contineau, ca si in vremurile noastre, surprize in interior. Oul care se deschide pentru a cauta surpriza din interior il intruchipeaza simbolic pe Iisus care iese din mormint si invinge moartea. In Haux, Franta, se obisnuieste sa se gateasca in plina strada, in fiecare an, o omleta gigantica, din mai mult de 4500 de oua. Masa copioasa trebuie sa hraneasca peste 1000 de oameni in Ziua de Pasti. Si aici, postul creeaza de multe ori abuzuri ulterioare, pentru ca oamenii se bucura de masa imbelsugata.
• In Italia, clopotele bisericii sunt auzite pe parcursul intregului an, dar se opresc in Joia Mare si linistea se asterne peste intreg tinutul. Oamenii sunt mai tacuti si mai ginditori, amintindu-si de rastignirea lui Iisus. In dimineata zilei de duminica, se aud din nou clopotele, care-i anunta pe oameni ca Iisus a inviat. Copiii gasesc oua ascunse prin casa sau in gradina. In timpul Postului, femeile pun griu la incoltit, intr-un loc intunecat din casa. Firele de griu vor fi folosite pentru decorarea bisericilor in zilele premergatoare Pastelui. Italienii pregatesc si ei un soi de pasca: o prajitura cu brinza dulce si traditionala „colomba” – o prajitura dulce cu migdale si fructe confiate. Si ei prefera picnicurile si iesirile in aer liber in ziua de Pasti, insa nu sunt adeptii gratarului cu mititei si bere, preferind bucate ceva mai rafinate: friptura de miel cu fasole si brinza maturata din carne de oaie.
• Cu siguranta unul dintre cele mai ciudate obiceiuri de Paste are loc in Cehia, Ungaria si Slovacia unde se obisnuieste ca in lunea Pastelui femeile sa fie batute sau biciute. Barbatii arunca apa peste femei si apoi le lovesc cu biciuri realizate manual din mladite de salcie impletite cu panglici. Aceasta „bataie” este simbolica si, potrivit legendei, femeile trebuie sa fie batute (doar in aceasta zi) pentru a se pastra sanatoase si frumoase tot anul. Feministelor s-ar putea sa nu le placa acest obicei. Insa pentru cehi, spre exemplu, Pastele nu este considerat o sarbatoare atat de importanta din punct de vedere religios. Ei se axeaza mai mult pe venirea primaverii, o oportunitate de sta alaturi de familie si prieteni, de a participa la diferite petreceri si bilciuri. Insa nu s-au indurat sa renunte la magica impodobire a oualor de Pasti, folosindu-se si astazi de tehnica denumita „kraslice” (albusul si galbenusul sunt inlaturate si este decorata doar coaja oului).
• In Anglia, Pastele este o perioada de sarbatoare, animata de festivaluri, parade si de oferirea cadourilor, in special, oua de ciocolata; insa Pastele inseamna mai mult decat atit, cea mai importanta semnificatie raminind totusi cea religioasa. Un sport traditional, practicat lunea de dupa Paste, este rostogolitul oualor pe un deal. Obiceiul difera insa, de la regiune la regiune, cistigatorul fiind fie oul care se invirteste mai repede, fie cel care supravietuieste la cele mai multe rostogoliri sau cel care trece printre anumite obstacole. La festivalul Hocktide din Hungerford, noua politica a orasului consta in sunarea alarmelor din cand in cand, pentru a-i chema pe barbati in ziua de Pasti in Hocktide Court. Acolo sunt alesi doi reprezentanti care vor trebui sa mearga pe strazi si sa imparta portocale femeilor. Acestea, la randul lor, sunt nevoite sa ii rasplateasca cu un sarut. Britanicii mananca in ziua de Pasti un fel de colaci (Hot cross buns) care au imprimata o cruce din zahar pe ei, reprezentand crucea pe care a fost rastignit Iisus. De asemenea, englezii tin o traditie anglo-saxona conform careia colacii facuti in vinerea Mare nu mucegaiesc niciodata si unul dintre ei, cel mai frumos, trebuie pastrat in casa pentru noroc, pana la Pastele viitor. Ei mai gatesc si o tarta cu fructe specifica, cu 11 mingii de martipan in mijloc, simbolizandu-i pe cei 11 apostoli (fara Iuda).
• In Suedia, in amintirea suferintelor petrecute de Iisus, in vinerea dinaintea Pastelui, tinerii “se biciuiesc” cu nuiele de mesteacan decorate si impodobite. O alta traditie legata de Pasti este sarbatorita in Joia Mare; conform traditiei, aceasta perioada era legata de vrajitoare, ce simbolizau ghinionul, astfel pentru a le alunga erau aprinse focuri, iar oamenii faceau zgomote ciudate si acestea zburau catre “Bllkulla”. Astazi acest eveniment este sarbatorit pentru amuzamentul copiilor.
• Pastele in Olanda este marcat de carnavalurile care preced perioada de post si penitenta. Pregatirile pentru carnavaluri incep inca din anul anterior in cea de-a 11 zi a celei de-a 11 luni, cand un consiliu de 11 persoane se intalneste pentru a pune la cale programul carnavalurilor. In timpul carnavalurilor, olandezii participa la diverse petreceri, parade si baluri mascate. In fiecare oras o persoana este aleasa Printul Carnavalului si ii sunt inmanate cheile urbei. In prima zi de Paste, olandezii obisnuiesc sa ia masa in familie. Masa este atent decoarata de gospodine cu oua colorate si flori de primavara. Nelipsita din meniul traditional al olandezilor este „Paasbrood”, un fel de piine dulce care contine struguri si stafide.
• Irlandezii au si ei parte de o adevarata sarbatoare ritualica, sarbatorind renasterea, viata care invinge moartea si bucuria venirii primaverii, specifice crestinatatii, insa aici isi fac si mai mult simtita prezenta influentele culturii celtice in Dansurile Zorilor, Funeraliile Scrumbiei si Dansul Prajiturii, traditii din perioada pre-crestina.
• In Letonia, jocul traditional de Paste al copiilor este foarte similar cu ciocnitul oualor la noi. Doar ca ei nu se folosesc de replicile „Hristos a inviat!” – „Adevarat a inviat!”. Copiii ciocnesc oua fierte colorate pana ce acestea crapa, iar cel al carui ou a crapat este nevoit sa-l cedeze. Placerea cea mai mare ar trebui sa fie mancatul. Insa, de obicei se mai si triseaza cu oua de lemn.
• In Germania, oamenii obisnuiesc sa aprinda un foc mare in care arunca brazii de Craciun pe care i-au impodobit in timpul iernii. Focul este vazut ca o victorie a frumoasei si coloratei primaveri asupra zilelor friguroase de iarna. Poate ca ar trebui sa tinem si noi aceasta traditie, insa românii s-au hotarat sa replanteze pomii de Craciun primavara, ceea ce este cu atit mai bine.
• In Finlanda Pastele seamna cu Halloween-ul: copiii se mascheaza si se duc sa cerseasca pe strazi, minjiti pe fata cu funingine si purtand maturi cu coada lunga, intocmai ca niste vrajitori. In unele parti ale Finlandei chiar se fac focuri de tabara in ziua de Paste. Traditia comemoreaza vrajitoarele care zburau deasupra Finlandei intre Vinerea Mare si Duminica Pastelui.
• In Elvetia, toate satele isi transforma fantanile in adevarate Fintini Pascale, in care arunca fisii de hirtie colorata, flori si oua pictate pentru a le decora. Se celebreaza astfel simbolul apei in vietile noastre.
• In Polonia se spune ca daca barbatul - capul familiei ia parte la prepararea masei de Pasti, mustata sa se va albi subit si va ramane fara bani, iar coca nu va mai creste. Polonezii sunt renumiti pentru mielul de zahar pe care il pun pe masa de Pasti, care il simbolizeaza pe Iisus Inviat. Invitatii la masa nu au voie sa fumeze, altfel nu vor mai primi niciun fel de mancare calda.
• In Grecia, Prima ceremonie este tinuta in Vinerea Mare, cunoscuta ca si ziua coboririi trupului Mintuitorului de pe cruce. Catafalcul este scos din altar si purtat pe strazile orasului, urmat de credinciosi cu lumanarile aprinse. Simbata Mare este dedicata pregatirilor, iar atmosfera generala este de voiosie si buna dispozitie, pentru ca se stie ca nu a mai ramas mult timp pana la Inviere. Bisericile sunt decorate de sarbatoare, oamenii sosesc pe inserat, avind luminari, iar la miezul noptii iau lumina si isi spun "Hristos a inviat!" (in limba greaca, "Christos anesti!"). In prima zi de Paste, au loc, in aer liber, diferite manifestari de bucurie pentru Invierea Domnului, consumandu-se supa de miel, friptura de miel, oua, salate si prajituri speciale. De asemenea, grecii maninca o piine rotunda (lipie), ornata cu o cruce facuta din oua rosii, care se numeste Christopsomon.
• In Rusia, Incondeierea oualelor este una dintre traditiile pascale de baza din Rusia. Cea mai frecventa culoare pentru vopsirea oualelor este rosu. Vopseaua rosie este aleasa pentru ca simbolizeaza sangele domnului Isus Hristos. In plus, rusii obisnuiesc sa sparga ouale rosii folosind cuie, traditie ce aminteste de rastignirea Domnului Isus Hristos. Rusii merg la biserica in noaptea de simbata. La miezul noptii, ei ies afara si inconjoara biserica, intonind cantece religioase. Preotul ciocaneste la usa, iar toti se intorc in biserica pentru a sarbatori Invierea.
• In Spania Postul Mare consituie o perioada de meditatie, rugaciune si privatiuni, care-i purifica pe oameni si ii pregateste pentru miracolul Invierii. In Duminica Floriilor, oamenii merg la biserica, iar copiii duc ramuri si frunze de palmier pentru a fi binecuvantate de preot. Baietii au ramuri simple, in timp ce fetele duc unele ornate cu bomboane si beteala. In Simbata Mare, toata lumea merge la biserica, iar duminica se ia masa in familie si se merge in vizita la rude. In Joia Mare in Verges, Spania, populatia se plimba pe strazi intr-un „dans al mortii”, un fel de parada in intregul oras medieval. Toata lumea care participa este mascata si procesiunea se incheie cu niste scheleti inspaimantatori ce cara dupa ei cutii cu cenusa. Dansul incepe la miezul noptii si continua timp de 3 ore pana dimineata devreme.
• Pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Pastele este sarbatorit in diferite moduri, pentru ca oamenii apartin mai multor confesiuni religioase. In marile orase au loc manifestari, iar oamenii ies pe strazi imbracati in haine noi. Paradele sunt de obicei conduse de o persoana care duce o lumanare sau o cruce. De Paste, se mananca preparate din carne, cartofi si diferite legume. In dimineata Pastelui copii se trezesc devreme ca sa-si verifice cosuletele. Urmeaza apoi un soi de vinatoare de oua in jurul casei sau prin parcuri. Se organizeaza numeroase concursuri, iar copii care gasesc cele mai multe oua ascunse primesc premii.
• In partea de nord a Argentinei se organizeaza un carnaval. Toata lumea se pregateste de sarbatoare in sunetele muzicii, se consuma doua tipuri de bauturi - aloja si chicha - iar oamenii se imbraca in poncho-uri si poarta palarii, in credinta ca astfel se vor feri de duhurile malefice. In ziua de marti care precede Miercurea Cenusie (prima zi a Postului Pastelui), se desfasoara ceremonia "tincunoaco". Mamele si bunicile se aduna, asezindu-se pe doua randuri in jurul unei arcade facute din ramuri de salcie si decorate cu flori, fructe, dulciuri si lanterne micute. Cele doua grupuri se intalnesc apoi sub aceasta arcada si isi daruiesc cite o papusa, pe care in prealabil o atinge fiecare de frunte. Ritualul acesta constituie o ceremonie sacra, despre care se considera ca semnifica legatura indestructibila care le uneste pe femei si pe care nu o poate desface decat moartea. In Simbata Mare, carnavalul ajunge la apogeu. Femeile, imbracate in camasi largi, poncho-uri viu colorate si purtand palarii albe, interpreteaza cantece folclorice si danseaza in onoarea lui Pukllay (o zeitate despre care se spune ca este spiritul intregului carnaval). Dupa incheierea ceremoniei, se sacrifica o oaie, ceea ce simbolizeaza sfarsitul carnavalului.
• In Brazilia, carnavalul de la Rio de Janeiro se desfasoara inainte de inceperea Postului Pastelui. Pe parcursul intregului an, brazilienii se pregatesc pentru carnaval, iar pe durata acestuia ei se distreaza cat mai mult, cinta, danseaza si organizeaza parade, pregatindu-se astfel pentru perioada Postului. Saptamina Mare incepe cu o ceremonie de binecuvintare a ramurilor de palmier, care sunt impletite in diferite modele complicate, reprezentand cruci, steaguri, litere si alte obiecte asemanatoare. Strazile sunt impodobite, iar o procesiune de oameni circula incet prin tot orasul, purtand statuete reprezentand pe Fecioara Maria si Iisus Hristos. In aceste zile, se consuma o anumita mincare, denumita pacoca si care este servita oricarui musafir care intra in casa. In Simbata Mare, se celebreaza un mic ritual care evoca sinuciderea prin spinzurare a lui Iuda. Brazilienii isi ascund ouale de ciocolata in cele mai ciudate locuri, spre deliciul celor mici.
• Mexicanii, sarbatoresc Pastele doua saptamini: Saptamana Sfanta - Semana Santa, cand sunt sarbatorite ultimele zile ale lui Iisus si Pascua, sarbatorind Invierea lui Iisus, reprezinta totodata si eliberarea de sacrificiile impuse de post. Fiecare comunitate sarbatoreste acest eveniment in functie de influentele religioase, insa cel mai emotionant moment, din saptamana sfanta, caracteristic la majoritatea comunitatilor, il constituie punerea in scena a evenimentelor petrecute in trecut. Scenetele redau ultima cina, tradarea, judecata, in unele orase intalnindu-se chiar si rastignirea.
• In Chile, duminica Floriilor este cunoscuta sub denumirea de Duminica Palmierului sau "Domingo de Ramos". Ceremonia specifica se desfasoara sub forma unei procesiuni. Palmierul este o planta plina de semnificatii: simbolizeaza victoria, bucuria si pacea. Palmierul a fost intotdeauna considerat copacul vietii si copac divin, dat fiind faptul ca traieste aproximativ 300 de ani. Vineri se maninca peste, iar pana duminica dimineata sunt difuzate programe speciale de muzica religioasa, cunoscute sub termenul generic de "doliu". In dimineata zilei de duminica, se transmit programe muzicale avand ca tema Invierea.
• In Uruguay, saptamana care precede inceputul Postului Mare este cunoscuta sub denumirea de Semana Criolla si in fiecare zi au loc diferite manifestari in centrul orasului, pentru ca, incepand din prima zi de post, totul sa se cufunde intr-o tacere pioasa. Cele mai somptuoase astfel de sarbatori au loc in Montevideo. Majoritatea magazinelor sunt inchise, intreg orasul este decorat, iar oamenii canta si danseaza pe strazi.
• Pastele in Australia este sarbatorit cu foarte mult fast. Bineinteles ca triburile de aborigeni care au populat regiunea au influentat modul in care se sarbatoreste Pastele in Australia. Ouale de ciocolata, precum si celelalte dulciuri traditionale de Paste au capatat o semnificatie deosebita in sarbatorirea Pastelui in Australia. Legenda Iepurasului de Paste aducator de oua de ciocolata copiilor care au fost cuminti a fost adoptata si de australieni. Dar cum iepurii nu se numara printre animalele preferate de localnici, din cauza ca le distrug recoltele, in 1991 o fundatie australiana a pornit o campanie care are ca scop inlocuirea Iepurasului de Paste cu Bilby (o specie de animal care traieste doar in Australia si care este pe cale de disparitie - un rozator de mici dimensiuni cu un nas lung si urechi mari precum ale unui iepure). Martea din Saptamana Patimilor este asociata cu Ziua Clatitei, pentru ca australienii maninca foarte multe clatite in perioada postului.
• In Egipt, Postul Mare dureaza 55 de zile, in acest interval nefiind ingaduit sa se manance carne, peste, oua sau lapte. Principalele alimente care se consuma sunt fructele si legumele. Duminica, bisericile sunt impodobite cu ramuri de palmier si flori, iar copiii primesc ramuri de palmier udate cu apa sfintita, pe care le duc acasa si le pastreaza pe intreg parcursul anului. Luni, in cea de-a doua zi de Paste, se sarbatoreste un vechi festival al primaverii - oamenii ies in parc, in gradinile publice si fac schimb de oua colorate.
• In Filipine, barbatii ies pe strazi in Vinerea Mare si se biciuiesc pentru a-si aminti de suferintele prin care a trecut Iisus, iar cei mai curajosi chiar se rastignesc pentru a-si arata credinta. Barbatii aleg autoflagelarea sau sunt batuti de catre alti barbati cu biciuri de bambus.

Paste fericit!

Miracolul Invierii

Invierea lui Hristos, al carei imn - Troparul Pastilor - este cel mai triumfal pe care l-a cintat si l-a auzit vreodata neamul omenesc, creeaza in noi, crestinii, o stare sufleteasca ce nu se poate compara cu nici una din cele prin care trec oamenii. Ea este efectul unei usurari, unei bucurii, unei increderi si unei nadejdi, pe care n-o poate produce in om, nici un alt fapt, nici un alt sentiment, nici o schimbare, nici o emotie din cele ce pot incerca sufletul nostru. Imnul Invierii este un strigat de triumf si de bucurie care ne ridica pana la cer, este o stare sufleteasca unica si incomparabila, este privilegiul si fericirea noastra de crestini!

Prin suferinta si moartea Mintuitorului ne bucuram de inviere; prin Inviere ne bucuram si triumfam in triumful lui Hristos, ca triumf al nostru. El a murit pentru noi si a triumfat pentru noi. In Moartea Lui sta mantuirea noastra, in Invierea Lui sta biruinta noastra.

Bucuria pascala, pe care Biserica Ortodoxa o evoca intens si solemn patruzeci de zile, este bucuria si nadejdea noastra cea mai mare, nu doar patruzeci de zile, ci de fiecare zi si ceas al vietii noastre de crestin, de fiecare zi si ceas. Cu fiecare cantare pascala si cu fiecare salut pascal "Hristos a Inviat!", adeverim, marturisim si traim marele Lui Cuvint Dumnezeiesc: "In lume necazuri veti avea, dar indrazniti, Eu am biruit lumea" (Ioan 16,33).

In aceasta biruinta credem si izbindim, cintind imnul triumfului crestin:
HRISTOS A INVIAT!

Hristos a inviat ! Paste fericit cu multa sanatate, bucurie si lumina in suflet alaturi de familie si de cei dragi ! Bucuria vine din lucruri marunte, linistea vine din suflet, lumina vine din lumina, toate vin din inima, iar caldura sarbatorilor vine din inimile noastre.

De Florii

Azi sunt Floriile, sarbatorarea innoirii, a veseliei, a tuturor celor ce poarta nume de flori.
Desi martie este prima luna a primaverii, portile anotimpului verde sunt deschise doar de aprilie. Abia acum natura “sparge” pamintul si cerul izbucnind in toata splendoarea ei de miresme si culori. In sfirsit iarna a fost invinsa si alungata in pestera. Tot aprilie este si luna purificarii, premergatoare celei mai mari sarbatori a crestinitatii: Invierea lui Iisus.

Floriile se serbeaza cu o saptamina inainte de Paste si simbolizeaza Intrarea Domnului in Ierusalim, iar pentru toti credinciosii, incepind de azi si pina la Paste, este Saptamina Patimilor. Aceasta sarbatoare poarta numele de Florii, deoarece Iisus Hristos a fost intimpinat în Ierusalim cu flori si cu ramuri de maslin. Credinciosii duc simbolic la biserica ramuri de salcie si flori pentru a le sfinti, deoarece incepind cu aceasta zi toate florile si toti pomii incep sa infloreasca.
La slujba de Florii, totii slujitorii bisericii tin in miini alaturi de aceste flori si crengi de salcie si o luminare aprinsa ca simbol al biruintei vietii importiva mortii.

Se spune ca asa cum este ziua de Florii asa va fi si ziua de Paste. Iar astazi a fost frumos si soare, asa ca sper ca si de Paste sa fie la fel. Fetele, pentru a-si visa ursitul, pun seara sub perna busuioc sfintit. O alta traditie spune ca nu este bine ca in ziua de Florii sa se spele pe cap, pentru a nu albi.

Floriile celebreaza toate numele de flori. Fie Florin, Violeta, Narcis sau Lacramioara, toti au parte de acelasi dar de ziua lor. Si anume bucuria de a purta un nume de floare. Ei insusi sunt niste flori, iar aceasta ii face sa se simta de doua ori mai fericiti. Floarea este semnul cel mai pretios de multumire, respect, dragoste pe care-l poti darui unei persoane. De aceea cind primavara bate la usa, mugurii copacilor stau sa apara, iar pasarile deja se aud cintind peste tot, atunci apar si florile nelipsite ale fiecarei primaveri – Floriile.
Asa ca urez un La multi ani tuturor celor care poarta un nume de floare. Sa vi se implineasca toate dorintele, sa invatati de la fiecare floare sa iubiti, sa fiti tandri, sa luminati pe cei din jur, sa-i lasati sa va admire, sa aduceti bucurie si sarbatoare…

La multi ani!

Saint Patrick's Day

Patrick s-a nascut în Britania, în jurul anului 385. La 16 ani a fost prins de pirati si vindut rob in Irlanda, unde a fost trimis sa pasca oile. Recistigindu-si libertatea dupa 6 ani, s-a intors in Britania. A intrat în rindul clericilor, iar in 432 s-a intors in Irlanda, devenind marele apostol al acestei tari. Sfintit episcop al Irlandei, a evanghelizat poporul de aici, i-a convertit pe multi la credinta si a organizat Biserica locala, in ciuda unor mari dificultati. A murit linga orasul Down în anul 461. Este sfintul patron al Irlandei si Islandei, sarbatorit de Biserica Catolica la 17 martie.

Ziua Sfintului Patrick (Lá ’le Pádraig or Lá Fhéile Pádraig in irlandeza), sau mai simplu St. Paddy's Day, este o sarbatoare anuala care il celebreaza pe patronul spiritual al Irlandei, cel care i-a crestinat pe irlandezi, in fiecare 17 martie. Aceasta zi a devenit sarbatoarea nationala a Irlandei. De asemenea, este sarbatorita in Canada, Marea Britanie, Australia, SUA si Noua Zeelanda, fara a fi o sarbatoare oficiala.

St Patrick's Day este sarbatorita in toata lumea de catre cei de origine irlandeza si din ce in ce mai mult (in SUA, Australia si Noua Zeelanda) si de ne-irlandezi. Sarbatoarea are in general ca tema tot ceea ce este specific irlandez, si, prin asociere, culoarea verde. Toti participantii sarbatoresc imbracindu-se in verde, mincind mincare specific irlandeza sau fructe verzi, consumind bauturi irlandeze si participind la parade.

Prima parada de St Patrick's Day a avut loc la Boston in 1761, iar in martie 1762 a avut loc prima parada din New York, unde soldatii irlandezi din armata engleza au marsaluit prin oras, cintind muzica lor specifica. Orasul Canadian Montreal are cea mai lunga sarbatorire continua a St Patrick's Day prin parade, din 1824. Stema orasului are intr-un colt emblema irlandeza, trifoiul ("Shamrock"). Toate orasele irlandeze au propriile lor parade si festivale, in Dublin, Cork, Belfast, Derry, Galway, Kilkenny, Limerick sau Waterford. Parada din Dublin face parte dintr-un festival care dureaza 5 zile si la care participa in jur de 500.000 de oameni.

In multe parti ale Americii de Nord, Angliei sau Australiei, expatriatii irlandezi, alaturi de un numar in continua crestere de persoane fara nici o legatura irlandeza dar care se pot proclama "irlandezi pentru o zi" sarbatoresc St Patrick's Day, consumind bauturi alcoolice irlandeze - bere (Murphy's sau Guinness), whiskey irlandez, irish coffee sau Baileys irish cream si purtind haine verzi. Serbarile din toata lumea abunda in bere si in alcool.

La inceput culoarea asociata cu St Patrick era albastrul. Verdele, culoarea asociata Irlandei si irlandezilor, si-a dobindit recunoasterea si a devenit asociata cu St Patrick's Day datorita expresiei "a purta verde", care se referea la a purta un trifoi pe imbracaminte. Legenda spune ca Sfintul Patrick a folosit un trifoi pentru a explica Sfinta Treime irlandezilor pre-crestini. Trifoiul a devenit astfel un semn de nationalism irlandez si de loialitate fata de cauza bisericii catolice. Astfel, purtarea la vedere a trifoiului sau a diferitelor desene inspirate de trifoi a devenit un motiv al acestei sarbatori.

In trecut, St Patrick's Day era doar o sarbatoare religioasa. A devenit o sarbatoare oficiala in Irlanda in 1903, iar abia in anii 1990 guvernul irlandez a inceput o campanie pentru a populariza Irlanda si cultura ei.

In afara vechiului continent, SUA este locul in care celebrarea sfintului Patrick atinge intensitate maxima, atragind atit populatia de origine irlandeza cit si toate celelalte grupuri etnice. Americanii sarbatoresc purtind haine si accesorii de culoare verde, indiferent de originea etnica. In mod traditional, toti cei care sunt prinsi fara nimic verde la ei sunt ciupiti.

Unele orase vopsesc marcajele de trafic de pe traseul paradelor in verde. Oficialitatile din Chicago vopsesc in verde in fiecare an apele riului cu acelasi nume, inca din 1961. Si Indianapolis vopseste in verde principalul sau canal, in timp ce Savannah vopseste in verde fintinile din centrul orasului. In orasul Syracusa din statul New York, sarbatorirea Sfintului Patrick incepe odata cu livrarea de bere verde catre Irish Pub-ul Coleman in prima duminica din martie.

In prezent, parada din New York a devenit cea mai mare parada de St Patrick din lume, adunind in ultimii ani cam 150.000 de participanti (inclusiv formatii, pompieri, grupuri militare si de politie, cluburi sociale si culturale, societati ale imigrantilor) si 2 milioane de spectatori aliniati pe strazi. Parada marsaluieste pe 5th Avenue in Manhattan si este intotdeauna condusa de Regimentul 69 Infanterie al armatei SUA.

In ultimii ani, in dorinta ca sarbatoarea ocrotitorului Irlandei sa devina un eveniment in aer liber traditional si in România, apa fintinii arteziene de la Piata Universitatii este colorata in verde in fiecare 17 martie. Exista o scena (impodobita cu baloane in tricolorul Irlandez: verde, alb si portocaliu), spiridusi si spiriduse, multa bere Guiness sau Kilkeny si cite un trifoi pictat pe obraz. Irish Puburile din Bucuresti si nu numai organizeaza si ele diferite evenimente. Si imi aduc aminte acum vreo 8-9 ani pe vremea cind pierdeam noptile in defunctul Jukebox (rampa de lansare a trupei cu acelasi nume), intr-o seara de St Patrick's Day, o substanta miraculoasa a facut ca toata berea de la butoi sa devina verde, si am baut multe beri verzi in seara aceea, iar bonusul a fost o placinta irlandeza cu carne, de asemenea verde.

Simbolistica St Patrick’s Day este legata de ziua in care se presupune ca acesta a murit, 17 Martie devenind astfel un prilej de reinnoire spirituala. Pe masura ce irlandezii migrau in alte tari, au adus cu ei inclusiv aceasta traditie, astfel incit in prezent St Patrick este celebrat in toata lumea. Principalele "ingrediente" ale St Patrick’s Day sunt culoarea verde, trifoiul, paradele, muzica si petrecerile cu multa bere Guinness, cel mai de succes produs exportat de irlandezi. Iar in fundal trebuie neaparat sa se auda, pe linga muzica traditionala irlandeza, si muzica unor trupe venite tot din Irlanda, ca U2, Cranberries, Thin Lizzy, The Pogues, The Corrs, Van Morrison sau Boyzone.

Happy St Patrick's Day ! Si da, mi-e dor de Jukebox...

Mucenici

Conform traditiei, in vremea imparatului Licinus (sec. IV i.e.n.), 40 de soldati crestinati din Sevastia au refuzat sa mai aduca jertfe zeitatilor romane. In timpul persecutiei impotriva crestinilor, soldatii au fost aruncati tn temnita. Aici s-au rugat la Dumnezeu pentru intarirea credintei si i-au impresionat pe romani prin tinuta lor demna. Guvernatorul imperial a incercat sa-i convinga pe soldati sa se lepede de credinta crestina. Acestia au refuzat, iar autoritatile romane au ordonat sa fie dezbracati si aruncati intr-un lac inghetat de la poalele muntelui Ararat, pentru a-i determina sa renunte la crestinism. Un singur soldat a cedat, dar, dupa ce a fost bagat in apa calda, a murit. Peste noapte, ceilalti 39 de soldaţi ramasi in apa inghetata, s-au imbratisat si au inceput sa cinte imnuri de slava catre Dumnezeu. Privind spre lac, seful inchisorii, a observat ca deasupra crestetelor soldatţilor pluteau aure. Emotionat, el a intrat in lac, alaturi de soldati si si-a marturisit credinta in Hristos. Apa s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare s-au coborit asupra lor.

Sporind severitatea pedepselor, inspectorul roman a ordonat ca cei 40 (inca vii) sa fie scosi din apa si li s-au zdrobit fluierele picioarelor cu un ciocan, iar supravietuitorii acestei torturi au fost arsi de vii. Istoria crestinismului consemneaza data de 9 martie ca ziua mortii celor 40 de mucenici. Crestinii ortodocsi din intreaga lume sarbatoresc, cu acelasi prilej, "Sfintii 40 de mucenici din Sevastia".

Traditia româneasca a aluatului impletit, fiert sau copt, simbolizeaza sacrificiul mucenicilor imbratisati in apa rece, amestecata cu gheaţa si zapada lacului de la poalele muntelui Ararat.

Sarbatoarea crestina a Sfintilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste inceperea anului agricol traditional si a generat o sarbatoare traditionala românească - Mucenicii. În ziua Mucenicilor se afla hotarul dintre iarna si vara, dintre zilele aprige si capricioase ale ingemanarii iernii cu primavara ale Dochiei si cele calduroase ale Mosilor. In aceasta zi s-au suprapus doua sarbatori de innoire sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia cind, conform traditiei, aceasta moare si se preface in stana de piatra, si prima zi a Mosilor, jertfiti si transformati in cenusa pe rugul funerar, pentru dreapta lor credinta.

In aceasta zi, se trece la curatenia gospodariei, dindu-se foc gunoaielor strinse numai cu foc adus din casa, pentru a aduce caldura din casa si afara.

In ziua mucenicilor, in credinta populara, se deschid porţile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfintilor Mucenici, 40 de colaci numiti sfinti,mucenici sau bradosi. In Moldova, acestia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, si sunt copti din aluat de cozonac, apoi unsi cu miere si nuca. In Dobrogea, se pastreaza aceeasi forma a cifrei 8, dar mucenicii sunt mai mici şi sunt fierti in apa cu zahar, cu scortisoara si nuca, simbolizind lacul in care au fost aruncati Sfintii Mucenici.

Obiceiul de a bea 40 de pahare de vin de Mucenici, la inceputul Anului Agrar, este o reminiscenta a sarbatorilor bahice ale Antichitatii. Oamenii credeau ca vinul baut de Mucenici se transforma de-a lungul anului in singe si putere de munca.

De baut 40 de pahare de vin nu am nici o sansa azi, dar macar sigur o sa ma infig in niste mucenici facuti de mama...

De 1 Martie

Martisorul este sarbatoarea traditionala românească a primaverii, a prospetimii, a bucuriei, a victoriei binelui impotriva raului. Cu aceasta ocazie femeile primesc mici cadouri, obiecte decorative (martisoare), legate cu un snur alb-rosu, ca simboluri aducatoare de noroc si bunastare. Rosul este considerat culoarea primaverii, iar albul culoarea iernii. Se asociaza de obicei flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativa fiind ghiocelul.
Va urez voua, tuturor celor care ati poposit pe blogul meu, sa aveti o primavară superba, plina de impliniri si cu mult soare, mult noroc in tot ceea ce faceti si sa aveti mereu primavara in suflet si flori in casa.
De 1 Martie pentru toate domnisoarele si doamnele, multi ghiocei, alaturi de un mic martisor virtual si de cele mai frumoase ginduri si urari...

Anti Valentine's Day

Azi este marea sarbatoare, ziua in care fiecare isi aduce aminte ca iubeste pe cineva, ziua in care ciocolatele si jucariile de plus sunt puse in fata pe raft, ziua pentru care ar trebui lansat un nou credit de nevoi personale pentru a avea cu ce cumpara cadoul, minunata zi de 14 februarie, Valentine's Day.

Trebuie sa cumperi cadou, sa faci declaratii de dragoste, sa cumperi o floare, sa scoti fata in oras, sa spui doar vorbe dulci, sa nu vorbesti urit, sa nu te certi. Stop ! Mai citeste o data ultima fraza. Daca stai bine si te gindesti nu ti se pare ca toate lucrurile astea puteai sa le faci si daca nu era 14 februarie? Trebuie neaparat sa fie Valentine's Day ca sa-i oferi prietenei tale un trandafir sau sa o duci in oras? Chiar trebuie sa fie ziua asta ca sa te uiti in ochii partenerului si sa-i faci o declaratie de dragoste frumoasa si sincera?

Valentine's Day poate fi in fiecare zi. Chiar nu trebuie sa astept ziua aia ca sa ii declar cuiva dragostea sau sa fac un cadou. E doar o sarbatoare luata de la americani din cauza faptului ca noi ridicam prea mult in slavi acel popor si tot ceea ce fac ei ni se pare la moda, cool/trendy sau de bun gust.
Nu mai vreau sa dau flori numai pentru ca e 14 februarie ... Nu mai vreau sa cumpar lucruri la suprapret numai pentru ca e 14 februarie ... Nu mai vreau sa copiez de la americani ... De ce ma sufocati la radio cu emisiuni intregi despre 14 februarie ... Nu imi trebuie sa inventez o zi ca sa iubesc... Oare chiar avem nevoie de 14 februarie sa ne aratam dragostea fata de cineva? O putem face in fiecare zi... de fapt nu asta e rolul dragostei sa spui in fiecare zi persoanei iubite ca o iubesti.

Vorbind de marea sarbatoare, una din chestiile care ma deranjeaza la ea este ca e importata, ca si Halloween, sau mai nou, ca si 4th of July. Mai ramine sa sarbatorim si Columbus Day si Veterans' Day in ritmul asta. Sa fim trendy. Iar aici vor veni unii si vor spune - asa e, de ce sa sarbatorim Valentine's Day cind avem si noi o sarbatoare neoasa, traditionala, Dragobetele. Si eu o sa le raspund - da, avem Dragobetele, dar cita lume auzise de Dragobete inainte sa apara Valentine's Day? Dragobetele a aparut ca o reactie de negare a Valentine's si atit. Nu il sarbatoream inainte, nu stiam legenda lui, ne-am amintit de el doar pentru a gasi un substitut si a fi mai altfel si nu pentru ca credem in el.

Si legat de asta, imi reamintesc ca si Craciunul a fost importat. La inceput sarbatoream doar Nasterea domnului, impodobeam bradul, mincam cozonac si mergeam la colindat. Colinde crestine, cu Steaua, cu Magii. Mosul a aparut mai tirziu, si tot de la americani, de fapt de la Coca Cola, care l-a desenat obez, l-a imbracar in rosu, i-a dat o sanie si 12 reni si l-a trimis sa imparta cadouri. La noi, traditia cadourilor il implica pe Mos Nicolae, el aducea dulciuri sau nuieluse, dupa caz. De Craciun se sarbatorea altceva. Nu exista consumerismul si nici promotiile de Craciun. Caci Isus nu s-a nascut ca sa cumparam noi LCD mai ieftin cu 15%... Dar globalizarea l-a atins si pe Mos Craciun, si in loc sa cintam colinde cu "S-a nascut Hristos", cintam cu "Santa Claus is coming to town". E mai trendy.

Revenind la Valentine's Day - cealalta mare chestie care ma deranjeaza este aceasta uniformizare, in care toti trebuie sa facem acelasi lucru, toti trebuie sa iubim pe 14 februarie, toti trebuie sa cumparam inimioare de plus si ursuleti, toti trebuie sa intram in acelasi sablon - noi toti iubim pe 14 februarie. In rest nu. Azi la hipermarket, dragostea este la promotie. Trebuie sa o cumperi, pentru ca toti o cumpara. Valentine e o chestie atit de comerciala si de consumerista, in care cei care vind exploateaza sentimentele celor care cumpara in scopuri comerciale, facind din dragoste o afacere. Meschin, dar asa a devenit si Craciunul, asa tinde sa devina si Pastele. De la sarbatorile traditionale de pe vremuri, in care se reunea toata familia, la noi ocazii de shopping. Sa vina romanul sa cumpere. Sa cumpere spiritul Craciunului, sa cumpere Invierea, sa cumpere dragostea de Valentine's Day. A ajuns sa ma dezguste tot patetismul de peste tot, tot rozul de la televizor si din magazine, toate sloganurile "Iubiti-va! E Valentine's Day". Eu atunci cind iubesc, o voi face in felul meu, si nu incadrindu-ma intr-un sablon, voi sarbatori ocaziile pe care le am cu adevarat, nu cele pe care le sarbatoreste toata lumea, voi lua cadouri atunci cind voi simti asta, si nu atunci cind ia toata lumea, si voi fi romantic atunci cind va fi cazul, nu atunci cind trebuie sa fim romantici. Pina atunci, iubiti-va ca si cind azi ar fi doar o zi frumoasa de simbata, cu soare si cer senin.

Am primit pe mail o chestie draguta, in contextul asta, si o copy/paste aici :)

Calendaristic, astazi incepe una dintre cele mai mizerabile perioade din viata unui barbat, perioada pe care specialistii o numesc si Triunghiul Mortii: Valentine`s Day - 1 Martie - 8 Martie (bine, daca gagica-ta sufera de ecumenism, felicitari, te-ai incaltat si cu Dragobetele). Cele trei sarbatori ale mortii reprezinta sabatul negru al barbatului, care va fi nevoit sa participe, in tot acest timp, la ritualurile demonice de adorare a consoartei.

Triunghiul Mortii debuteaza cu sarbatoarea Sfintului Valentin, o zi in care barbatul executa un ceremonial pe linga care pina si dansul dracesc al broastelor riioase in fluieraturile copiilor morti nebotezati pare "Lacul Lebedelor". Chiar daca este o zi in care ar sta cu placere peste program, barbatul va trebui s-o stearga mai devreme, ca sa se poata inghesui alaturi de alti nefericiti in magazinele cu inimioare, mutunache si alte asemenea obiecte pagine de cult (pe care, ulterior, gagica-sa le va pune la vedere prin casa, ca sa aiba prietenii lui un motiv ca lumea sa faca misto de el cind vin in vizita). Inarmat cu aceasta prima dovada de iubire (se pare ca pina si Iisus obisnuia sa le daruiasca ucenicilor Sai ursuleti de plus si inimioare de ciocolata, ca sa le arate ca-i iubeste), barbatul va trece pe la tarabele de flori, unde va jertfi inca o parte din salariu. Insa partea cu adevarat grea abia acum incepe. Dupa ce depune aceste marunte ofrande la picioarele gagica-sii, barbatul va trebui sa suporte calvarul unei iesiri romantice in oras. Va fi o seara placuta, la finele careia va intelege cit de fortata era comparatia cu sabatul negru: in fond, Satan nu vrea de la tine decit sufletul, nu-ti face praf salariul si nici nu pretinde sa te plimbi cinci ore cu el prin parc daca-l iubesti. Dupa 2 saptamini de refacere (asta, daca a reusit sa-si convinga prietena ca Dragobetele e o sarbatoare pentru taranii care n-au cablu si nu prind Eurosport), barbatul va da piept cu cea de-a doua incercare: Martisorul. Dupa cum desigur stiti, martisorul este un obiect artizanal de foarte mult bun gust, pe care femeile il poarta atirnat de piept pentru a vesti venirea primaverii. Se pare ca presupunerea oamenilor de stiinta cum ca pasarile calatoare stiu din instinct cind sa se intoarca din tarile calde este complet falsa; in realitate, ele sint anuntate de un porumbel voiajor: "Haideti, fetelor, ca au inceput proastele alea sa poarte martisor".

Insa nimic nu-l poate bucura mai tare pe un salariat obisnuit, care se chinuie 12 luni pe an sa produca texte de calitate pentru un salariu mizer (v-ati dat seama, desigur, ca nu era vorba de mine cind am spus "texte de calitate") decit 8 martie, o zi in care acesta va trebui sa caute un cadou frumos (care sa nu fie nici martisor, nici inimioara, fiindca imediat dupa 1 martie acestea devin niste kitsch-uri ordinare). Cadoul trebuie insotit obligatoriu de flori (care nu devin un kitsch ordinar dupa 1 martie, plus ca pretul florilor de 8 martie poate arunca lejer in criza intreaga economie mondiala) si de o noua iesire romantica in oras (unde, ca sa faci rost de o rezervare, s-ar putea sa fii nevoit sa-i rapesti familia chelnerului).

Specialistii nu au reusit sa-l identifice pe inventatorul acestor sarbatori, insa se presupune ca este vorba despre un dement care, dupa ce s-a insurat, a aruncat intreaga vina asupra omenirii si a jurat sa se razbune.

De Sfintul Ioan

Ziua de 7 ianuarie este inchinata preamaririi Sfintului Ioan Botezatorul, cel mai mare dintre profeti. Sfintul Ioan este cel care l-ar fi botezat pe Iisus Hristos in apele Iordanului, si a descoperit cel dintii lumii, dupa semnul ce i se dase de sus, ca Iisus este trimisul lui Dumnezeu pe pamint. Ziua este sarbatorita de toata lumea, ca fiind ultima dintre Sarbatorile de iarna.

Potrivit statisticilor Ministerului Administratiei si Internelor, 2.053.694 români poarta numele proorocului Ioan Botezatorul, din care 1.519.347 sunt barbati, iar 534.347 sunt femei. Astfel, avem 552.843 romani care poarta numele de Ioan, 497.442 cu numele de Ion, 290.538 cu numele Ionut, 148.781 cu numele de Ionel, 24.817 cu numele Nelu si 4.926 care poarta numele de alint Ionica. Dintre femei, avem 362.331 de Ioane, 133.580 de Ionele, 20.364 de Ionici, 11.449 de Nele si 6.623 de Ionelii.

Tuturor celor care poarta vreunul din numele de mai sus sau alte derivate ale lor, le urez un sincer 'La multi ani!" cu ocazia onomasticii lor. Fie ca mesajul de smerenie adus de Sfintul Ioan Botezatorul printre oameni sa va gaseasca pe toti intru deplina sanatate, sa fiti fericiti, iubiti, sa aveti parte numai de raze de soare toata viata, asa cum ati avut azi.

La multi ani!

2009 in imagini si filme

M-am plimbat un pic pe net intr-o calatorie imaginara in jurul lumii si am selectat citeva imagini si filme despre cum au intimpinat intrarea in noul an 2009 locuitorii din citeva orase de pe mapamond. Am gasit imagini cu Revelionul plin de focuri de artificii la Londra, Paris, New York sau Moscova, in indepartatul Sydney, pe plaja de la Copacabana, la Quebec si Las Vegas, la Tokio sau Hong Kong, dar si in cele doua capitale culturale europene 2009 - Linz si Vilnius, si bineinteles nu am putut sa nu inserez si imagini cu focul de artificii din Piata Constitutiei din Bucuresti. Enjoy !

Bucuresti



Londra

New York

Paris



Madrid



Sydney

Rio de Janeiro

Quebec

Las Vegas

Mexic

Berlin

Linz

Viena

Munchen

Atena

Edinburgh

Moscova

Minsk

Vilnius

Tokyo

Hong Kong

Taiwan

Malaezia

India

Sursa filmelor: youtube
Sursa imaginilor: MSN

La multi ani 2009!

Si am intrat si in 2009... Am petrecut noaptea dintre ani intr-un loc fain, alaturi de oameni faini. si chiar daca a fost o decizie luata pe ultima suta de metri, nu o regret deloc.

Si daca am intrat in necunoscutul anului 2009, va urez tuturor celor care va opriti din cind in cind pe aici sa aveti un an mai bun decit cel de dinaintea lui, sa fiti fericiti, sa va iubiti, sa vi se implineasca toate dorintele, chiar si cele mai ascunse. Fie ca 2009 sa vina cu cite putin din toate plus multa sanatate.

Va doresc sa va pastrati puterea, optimismul, pofta de viata, sa va bucurati de tot ce aveti, sa apreciati fiecare moment, chiar daca va aduce pe chip doar un zimbet. Sa invatati din tot ce a trecut, sa pastrati tot ce merita pastrat, sa luptati pentru tot ce merita cistigat si sa aruncati la cosul de gunoi al gindurilor urite tot ce nu va face cinste.

Sa aveti parte de un an nou imbelsugat, plin de satisfactii si reusite, un 2009 cald si luminos, care sa va aduca cel putin mai aproape de tot ce va doriti!

Superstitii de Craciun si de Anul Nou

Sarbatorile de iarna sunt un prilej de bucurie pentru oricare dintre noi. Batrinii spun ca anumite intimplari legate de aceste sarbatori au anumite semnificatii. Nici anumite semne legate de vreme nu sunt ignorate. Acestor intimplari le este acordata o importanta deosebita in anumite regiuni ale tarii. Se spune ca nu este bine sa porti pantofi noi in seara de Craciun; copiii care se nasc de Craciun sau de Anul Nou sunt mai norocosi; daca faci baie in ziua de Craciun vei fi curat tot anul, dar nu este bine sa te speli in prima zi a anului nou; se mai spune ca nu este bine ca intre Craciun si Anul Nou sa cosi, sa tricotezi sau sa speli rufe.
In prima zi a Anului Nou nu este bine sa imprumuti bani, deoarece se spune ca vei da bani tot anul, este semn rau daca stranuti in seara de Anul Nou, la fel si daca spargi ceva. Nu este bine sa maninci pui in seara de Anul Nou, in schimb aduce noroc sa maninci carne de porc sau linte. Este bine ca in seara de Anul Nou sa lasi o lumina aprinsa pina a doua zi, se spune ca vei avea tot anul luminat. In dimineata de 1 ianuarie se pun bani de argint in apa cu care se spala membrii familiei.
Culoarea cea mai aducatoare de noroc si pe care este bine sa o purtati in noaptea de Anul Nou este rosu. Tot in noaptea dintre ani este bine sa ai bani la tine, astfel vei avea bani tot anul. Acel obiect pe care il tii in mina de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mina imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. Daca tii bani in mina, vei merge bine cu banii tot anul, daca iti tii iubita de mina, iti va merge bine cu dragostea tot anul, daca tii paharul in mina, va fi un an vesel. Este bine ca de Anul Nou sa iti pui o dorinta, ea are sanse mari sa se indeplineasca. Pentru cei indragostiti este bine ca si de Craciun si de Anul Nou sa aiba in casa visc. Aduce ghinon sa agati calendarul inainte ca noul an sa inceapa si sa intorci fila de calendar inainte ca ziua sau luna sa se incheie. Primul om care va va trece pragul in prima zi din noul an va influenta tot anul. Persoanele blonde sau roscate aduc ghinion, persoanele brunete aduc noroc, la fel si prima persoana care va suna sau va bate la usa in prima zi din noul an trebuie primita. Daca prima persoana care va intra in casa e femeie - va fi un an prost, daca e barbat - va fi un an norocos. Este bine ca pe 1 Ianuarie sa purtati ceva nou.
Ai noroc in aceasta perioada daca: rastorni cutia cu chibrituri, daca versi vin pe masa, daca iti tiuie urechea, daca dai de pomana, daca atingi cocoasa unui cocosat. Superstitii legate de vreme: daca incepul lunii decembrie va fi geros, batranii spun ca asa va fi vremea zece saptamini inainte; cind ciinii latra la luna, se anunta ger mare; daca iarna aceasta este grea, anul ce urmeaza va fi un an manos; zapada multa si gerul din decembrie vestesc griu si bucate din belsug; daca la inceputul lunii noiembrie a plouat, se spune ca saptamina Craciunului va fi geroasa; zapada multa de pe pomi vesteste muguri putini pe pomi in primavara; daca luna ianuarie va fi calda, atunci anul ce urmeaza nu va fi manos. Daca in ziua de Craciun cerul este senin atunci anul ce vine va fi un an roditor, iar daca bate vintul de Craciun, se anunta un an cu ghinion.

Craciun fericit !

Afara a inceput, in sfirsit, sa ninga. Bradul din curte isi vede ramurile incet-incet acoperite de fulgii de nea, iar mirosul de sarmale si de cozonac din casa abia acum isi gaseste implinirea, in fulgii de afara. E vreme de placuta lene, e vreme de povesti de iarna la gura sobei, e vreme de vin fiert, e vreme de liniste si caldura linga familie, e vreme de un pahar de vin cu prietenii, e vreme de uitat de toate cele de peste an. E vreme de tras linii, facut bilanturi si recapitulari. E vremea de a cerne cele bune din 2008 si de a dori multe si frumoase pentru 2009.

E vremea de Craciun. E vremea sa fim mai buni, sa iubim si sa iertam. Sa ne bucuram ca traim si sa aducem fericirea in sufletele celor dragi noua. E vremea de urari catre cei dragi. Si nu prin sms :)

Celor care citesc aberatiile mele de pe-aici, va urez sa aveti numai zile frumoase. Numai zile cu soare, chiar daca afara ploua. Sa va fie cald si bine. Sa puteti zimbi. Sa fiti voiosi. Sa fiti veseli. Sa fiti mingiiati. Sa fiti alintati. Sa fiti rasfatati. Sa fiti iubiti. Sa iubiti. Sa iubiti din inima. Sa aveti inima mare. Sa aveti zapada pe ramurile bradului, vin fiert in cana, cadouri sub brad si foc in semineu. Sa aveti cu cine ciocni paharul sau cana cu vin. Sa fiti inconjurati de oameni dragi. Sa fiti sanatosi. Sa fiti impreuna. Sa nu mai fiti niciodata singuri. Sa ii aveti pe toti ai vostri sanatosi. Sa aveti timp de un gind bun pentru cei care nu mai sunt. Sa miroasa a cozonac si a brad in toata casa. Sa va fie masa plina de bunatati pe ea si de prieteni in jurul ei. Sa va tihneasca sarmalele si cirnatii. Sa beti atita cit trebuie. Sa glumiti. Sa rideti. Sa dansati, daca aveti chef. Sa va imbratisati, daca asta va doriti. Sa va iubiti. Si sa va fie bine. Sa fiti linistiti. Sa aveti sarbatori frumoase.

Bucuria vine din lucruri marunte, linistea vine din suflet, caldura sarbatorilor vine din inimile noastre.
Va urez tuturor un BRAD incarcat, un MOS bogat, un PAHAR inchinat, CADOUL DORIT, un VIS implinit si un CRACIUN FERICIT !

Cintece de Craciun

Un pic din atmosfera de Craciun...